Bacteriile din genul Vibrio se înmulțesc exploziv în apele tot mai calde ale Mării Negre, Baltice și Nordului, atenționează Centru European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Infectarea poate provoca de la simple enterocolite până la fasceită necrozantă. Ce este vibrioza, cum se pot infecta oamenii, care sunt riscurile și cum pot fi prevenite aceste infecții.
Vibrioza este un termen-umbrelă pentru infecțiile cu peste o duzină de specii Vibrio care trăiesc natural în ape de coastă. Bacteriile se înmulțesc când temperatura depășește 20 °C și salinitatea scade sub 25‰, condiții îndeplinite tot mai des, deoarece valurile de căldură se intensifică. Europa se confruntă cu un val de infecții provocate de Vibrio vulnificus, V. parahaemolyticus și V. cholerae non-toxigene, favorizat de încălzirea mării și de apa cu salinitate scăzută. Marea Neagră, a cărui apa ajunge vara la 26 °C, se află acum pe harta oficială de risc ECDC, la fel ca zonele populare de pe litoralul baltic. Ce trebuie să știm despre aceste infecții și cum ne putem proteja, atât noi, cât și copiii.
Majoritatea infecțiilor cu Vibrio apar pe cale digestivă, după consumul de crustacee crude sau insuficient gătite – în special stridii, midii și scoici – care pot concentra milioane de bacterii în țesutul lor. Un alt scenariu frecvent este înghițirea accidentală a apei de mare contaminată în timpul înotului. Există însă și forma cutanată: bacteriile pătrund prin tăieturi, zgârieturi ori înțepături de pește. Acest lucru se poate întâmpla atât în apă, cât și pe uscat, de pildă când zeama din fructe de mare crude ajunge pe o rană deschisă. În situații rare, dar severe, microbul migrează rapid în sânge și declanșează septicemie.
La nivel mondial, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) avertizează că riscul transmis prin fructe de mare va crește „semnificativ” în următorul deceniu din cauza schimbărilor climatice. Iar ECDC a inclus pentru prima dată în 2025 un avertisment sezonier dedicat bacteriilor care provoacă vibrioză în raportul său săptămânal. Studii clinice publicate în 2024 la Varna descriu trei cazuri de fasceită necrozantă la turiști vârstnici, cu sepsis instalat în mai puțin de 48 de ore după scăldatul în Burgas. Presa românească a popularizat problema încă din 2023. În Finlanda, un avertisment sanitar din 2 august 2025 raportează 11 cazuri grave după scăldatul în golfuri „puțin adânci, cu apă caldă”.
De remarcat că formele ușoare sunt cele mai frecvente, pe când cazurile grave sunt supra-reprezentate în statisticile de supraveghere, fapt care poate crea impresia unui pericol mai mare decât cel real. La oamenii sănătoși, majoritatea expunerilor (aproape 80%) provoacă doar gastroenterită autolimitată sau o iritație cutanată care dispare după spălarea rănii cu apă dulce, rece și supravegherea timp de 24-48 h. Cazurile de infectare cu Vibrio vulnificus (una dintre speciile periculoase) devin urgențe doar dacă poarta de intrare a fost largă (rană adâncă, înțepătură de pește, arsuri, mușcături) și gazda vulnerabilă (copiii cu hepatită virală, talasemie sau imunodeficiențe au un risc de 80 ori mai mare de sepsis și mortalitate – aproximativ 20% din cazuri, potrivit CDC).
Forma digestivă apare la 6-24 ore după ingestia de fructe de mare crude și se manifestă prin diaree apoasă, crampe abdominale, greață și febră moderată. La persoanele sănătoase evoluția este, de regulă, autolimitată în două-trei zile. Adică trece de la sine, doar cu măsuri de susținere, cum ar fi hidratarea, antitermicele sau repausul
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
