Părinții care au un singur copil se întreabă dacă a-l crește fără frați îl va face mai răsfățat, mai egoist sau mai singuratic. În absența unui frate sau a unei surori, temerile acestea sunt frecvente. Iată ce arată studii recente care au analizat subiectul.
România se numără printre statele europene în care familiile cu un singur copil sunt deja majoritare. În 2021, peste 50% dintre gospodăriile românești aveau un singur copil, potrivit bazei de date Eurostat. Conform datelor Institutului Național de Statistică, numărul nașterilor a continuat să scadă: în 2023 s-au înregistrat 155.418 născuți-vii, cu peste 10.000 mai puțini față de 2019.
Tendința generală arată că familiile românești sunt tot mai mici, iar copilul unic devine o realitate statistică, nu o excepție. În acest context, apar frecvent întrebări legate de impactul emoțional și social al creșterii unui singur copil și mai ales de vinovăția pe care o resimt mulți părinți pentru această alegere. „Un singur copil la părinți se simte singur?” „Oare o să-i lipsească abilitățile sociale?” „Va avea mai multe probleme emoționale dacă crește fără un frate sau o soră?” Cercetările contrazic aceste temeri. Un articol recent, publicat pe Psychology Today, arată că miturile despre copiii singuri la părinți nu au fundament științific.
De fapt, studiile longitudinale confirmă că acești copii ating aceleași niveluri de adaptare emoțională, empatie și succes școlar ca și cei cu frați, atunci când mediul familial este stabil și relația cu părinții este una de calitate.
Literatura de specialitate analizează de peste patru decenii particularitățile familiilor cu un singur copil, iar concluziile sunt constante: statutul de copil unic nu este un dezavantaj emoțional sau social. O meta-analiză coordonată de cercetătoarea Toni Falbo, specialistă în psihologia copilului singur la părinți, arată că nu există diferențe consistente în inteligență, empatie, cooperare sau satisfacție de viață între copiii singuri la părinți și cei cu frați. Ba, mai mult, profesoara, care a publicat 38 de articole pe această temă, spune că stereotipurile despre copiii singuri la părinți – că sunt singuri, răsfățați și inadaptați, egoiști și nu știu cum să se înțeleagă cu ceilalți – sunt, de fapt, mituri cu rădăcini adânci în psihologia maselor. Autorii notează chiar că, în multe cazuri, copiii unici raportează relații mai apropiate și mai armonioase cu părinții, datorită timpului și resurselor investite în relația părinte-copil.
Datele științifice indică faptul că relația dintre părinți și copilul unic tinde să fie mai stabilă, mai comunicativă și mai centrată pe sprijin emoțional, nu mai fragilă. Numărul de copii din familie nu determină calitatea legăturii, ci modul în care părinții reușesc să ofere atenție, autonomie și încredere.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
