Aproape jumătate dintre femei se confruntă cu acumularea de kilograme după instalarea menopauzei, conform studiilor. Cercetătorii de la Harvard au identificat cortizolul ca fiind principalul responsabil pentru această creștere în greutate. Acest hormon, care pregătește corpul pentru situații de pericol prin creșterea nivelului de zahăr din sânge, devine problematic în contextul stresului cotidian, transformând un mecanism de supraviețuire într-un factor de risc pentru sănătate.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, nivelul de cortizol crește natural. Glucoza produsă în exces, nefiind consumată, este stocată sub formă de grăsime. În timp, sistemul de reglare a insulinei este suprasolicitat, iar organismul dezvoltă un tipar metabolic constant în acest sens.
„Femeile au niveluri de cortizol mult mai mari decât bărbații, iar menopauza agravează lucrurile. Corpul reacționează total diferit la stres, mâncare, somn și efort fizic,” a explicat dr. Kathryn A. Boling, medic de familie la Mercy Medical Center din Maryland, SUA.
După menopauză, metabolismul încetinește, arzând cu aproximativ 200 de calorii mai puțin pe zi. Fără o ajustare a porțiilor, kilogramele se acumulează treptat, chiar dacă alimentația pare neschimbată. Dr. Pamela Peeke a denumit grăsimea abdominală specifică acestei etape „menopot”, descriind redistribuirea greutății odată cu scăderea nivelului de estrogen.
Modificările hormonale duc la un metabolism mai lent, iar depunerile de grăsime se concentrează în jurul taliei. Un studiu publicat în revista Menopause indică faptul că această grăsime abdominală, chiar și fără o creștere vizibilă în greutate, este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare.
Cercetătorii de la King’s College London au studiat recent efectele postului intermitent la femeile de vârstă mijlocie, descoperind că această metodă scade constant nivelul de cortizol, mai eficient decât se anticipase. Postul intermitent poate fi implementat fără efecte secundare majore, fără schimbări radicale de stil de viață și fără necesitatea medicamentelor.
Specialiștii avertizează că rezultatele apar doar dacă metoda este aplicată corect. O pauză prea lungă sau alegerile alimentare greșite pot anula complet beneficiile.
„Este vorba despre pauze calculate între mese, suficient de lungi să scadă cortizolul, dar nu atât de lungi încât să te simți rău”, a precizat dr. Eva Bloom, medic specialist în ginecologie. Această abordare este considerată mai degrabă un ritm personalizat de alimentație decât o dietă clasică.
O fereastră alimentară de 8–10 ore pe zi este cea mai eficientă pentru femeile de vârstă mijlocie. Practic, aceasta înseamnă prima masă în jurul orei 9:00 și ultima înainte de 19:00. Pauzele mai lungi, de 16 ore sau mai mult, pot perturba echilibrul hormonal, în special la menopauză, când organismul devine mai sensibil la variațiile glicemiei și cortizolului.
Alegerea alimentelor este crucială. Mesele bogate în proteine și fibre, cu grăsimi sănătoase din pește, avocado sau ulei de măsline, stabilizează glicemia și susțin arderea grăsimilor. În contrast, zahărul, pâinea albă și produsele ultraprocesate anulează efectul metabolic al postului, transformând o metodă benefică într-o sursă suplimentară de stres pentru corp.
Ghidurile medicale recomandă cel puțin 150 de minute de mișcare aerobică moderată pe săptămână și două sesiuni de tonifiere musculară. Totuși, pentru femeile aflate la menopauză, aceste recomandări nu mai sunt întotdeauna suficiente.
Cercetările recente au arătat că antrenamentele de tip HIIT (High-Intensity Interval Training), care alternează efortul intens cu perioade scurte de recuperare, pot fi mai eficiente pentru femeile la menopauză.
„La 30 de ani făceam altfel sport decât la 60. Normal că trebuie să ne adaptăm,” a menționat dr. Kathryn A. Boling. Exercițiile cu greutăți și tracțiunile devin indispensabile pentru menținerea masei musculare, care scade dramatic după menopauză.
Sursa https://www.hotnews.ro
