Un contract „opțional, cu obligații asumate de ambele părți”, încheiat la rezidențiat, ar putea fi o soluție, consideră Leonard Azamfirei, rectorul UMF Târgu Mureș. El menționează și un mecanism de pay back, în caz de răzgândire. O idee similară are și Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași: „Sunt pentru a face în așa fel încât să aibă un contract prin care, prin activitatea lor, să returneze valoarea pe care statul a investit-o în pregătirea lor”. Cei doi sunt reprezentanți ai universităților de Medicină care au discutat cu HotNews despre propunerea lui Ilie Bolojan ca tinerii medici să lucreze o perioadă în țară.
Deși „sună bine, conceptual, «dacă statul investește, ulterior trebuie să produci pentru el»”, rectorul UMF Craiova, Dan Gheonea, afirmă că ar începe prin a crea condiții „de așa natură încât tinerii medici să își dorească să rămână în spitalele din România”.
Mai ales că, adaugă el, medicii nu mai pleacă pentru salarii mari, ci pentru condiții de lucru decente: „Nivelul de salarizare este comparabil. Nu mai există o diferență atât de mare de câștig între medicul din România și cel din străinătate. Dar se pleacă din cauza legislației, a condițiilor din spitale”.
El consideră că „este destul de greu să îngrădești, la nivel european, să impui să nu se plece”: „Am fi poate singura țară care nu lasă circulația forței de muncă să își intre în drepturi. Probabil că am fi anti-europeni”.
Rectorul UMF Craiova consideră că „trebuie să îi stimulăm pe medicii tineri să rămână”: „Nu neapărat să îi obligăm, ci să creăm legislație astfel încât să se simtă apărați, să existe predictibilitate, să avem infrastructură astfel încât tânărul să își dorească să rămână în sistemul public de sănătate”.
Iar pentru zonele neatractive, Dan Gheonea propune „stimulente din partea spitalelor, din partea primăriilor, astfel încât să atragi medicul respectiv spre un spital dintr-un oraș mai mic”.
„Atunci când vom avea în România un sistem de sănătate frumos și tentant, vom atrage tinerii medici, fără să îi obligăm. Și poate vor veni în România și medici din alte țări ale Uniunii Europene, dacă vor fi condiții în spitale”, este convingerea rectorului UMF Craiova.
Aceeași opinie o are și Cătălina Poiană, prorectorul UMF „Carol Davila” din București și președintele Colegiului Medicilor, care consideră că este dificil „să îngrădești dreptul unui cetățean al Uniunii Europene la liberă circulație pe piața muncii”.
Și ea vorbește despre nevoia ca statul să „le ofere ceva” tinerilor medici pentru a-i atrage să rămână: „Trebuie să facem atractive aceste poziții din sistemul public de sănătate”.
În spitalele mici, „tu, ca stat, ar trebui să asiguri unui tânăr medic care merge să lucreze acolo toate condițiile necesare exercitării unui act medical corect. Condiții de infrastructură, echipă multidisciplinară, perspective de dezvoltare profesională, nemaivorbind despre condiții de viață decente și sprijin pentru începutul de drum și o plată adecvată a gărzilor (plata gărzilor în spitale nu a mai crescut din anul 2018 – n.red.)”, a afirmat Poiană.
Contactat de HotNews, rectorul UMF „Carol Davila” din București, Viorel Jinga, a spus că opinia sa este aceeași ca a prorectorului Cătălina Poiană.
Conducerile altor universități consideră legitimă o discuție despre un „mecanism de reciprocitate”, când formarea medicală este finanțată din bani publici.
Despre o astfel de variantă vorbește Andrei Motoc, prorectorul UMF „Victor Babeș” din Timișoara.
El consideră că obligarea medicilor de a rămâne în țară nu poate fi aplicată în forma propusă de Ilie Bolojan: „Nu este posibilă, din punct de vedere legal, la modul cum o spune domnul premier. Nu se poate lua și, în niciun caz brusc, peste noapte, fără o fundamentare și fără o dezbatere”.
Dar crede că România se poate uita spre modele din alte state, unde studenții primesc fie o bursă, fie un credit pentru studii:
„Singurul mod în care în statele democratice cu tradiție există o formulă de a recupera acești bani pe care statul îi investește în fiecare student din universități este prin acordarea de credite. În momentul în care un student intră «la buget», el semnează un contract de credit. Și atunci, statul poate să intervină și să spună: «Ca să îmi returnezi creditul, trebuie să lucrezi o perioadă»”.
Rectorul UMF Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, are o propunere similară și subliniază că o astfel de discuție ar trebui purtată „fără reflexe punitive și fără soluții care blochează arbitrar mobilitatea”.
Varianta pe care o vede rectorul UMF Târgu Mureș nu este „cea punitivă în mod direct”.
El propune ca un absolvent de Medicină sau un student care intră la buget să semneze „un contract foarte bine argumentat, documentat juridic și constituțional”: „Pentru că există aici o vulnerabilitate de natură constituțională, referitoare la imperativul de a lucra într-un loc ca decizie administrativă. Dar este și libera circulație, o problemă care iarăși trebuie discutată. Însă o abordare de tip reciprocitate cred că ar fi justificată. Să rămână libertatea profesională a fiecăruia dintre absolvenți, dar investiția publică să se întoarcă echitabil, aș spune eu, către comunitățile care au nevoie”.
Sursa https://www.hotnews.ro
