Pentru multe dintre vaccinurile incluse în Programul național ratele de vaccinare sunt departe de ideal, iar în câteva situații sunt de-a dreptul catastrofale. Boli infecțioase, prevenibile prin imunizare, riscă să reapară sub formă de epidemii sau chiar au apărut. Rujeola este doar un exemplu. Lipsa educației medicale a crescut neîncrederea oamenilor în vaccin, plus că nu de puține ori aprovizionarea cu vaccin a fost deficitară. Ce ar trebui făcut în opinia medicilor pentru ca situația să se schimbe? Iată ce spun specialiști de top din medicina românească.
În ultimii trei ani aproape, adică de la 1 ianuarie 2023 și până la 30 septembrie 2025, au murit din pricina rujeolei 30 de copii din România, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Numărul cazurilor confirmate era la 35.633. Anterior, până în luna mai 2020, numărul deceselor înregistrate tot din pricina rujeolei a fost de 64.
Rujeola – sau pojarul – este o infecție extrem de contagioasă provocată de virusul Morbillivirus. Boala este extrem de frecventă la copii și afectează celulele pulmonare și faringiene și adesea duce la complicații.
Datele INSP arată că una din patru persoane care face rujeolă are nevoie de spitalizare. Virusul care provoacă rujeola poate trăi două ore pe suprafețe sau în aerul în care o persoană infectată a tușit sau a strănutat.
În România, potrivit schemei din Programul național de vaccinare, imunizarea cu ROR – rujeolă, oreion, rubeolă – este gratuită și presupune două doze. Prima, la vârsta de un an a copilului, iar a doua, la vârsta de 5 ani. Pentru ca boala să nu apară este nevoie ca măcar 80% din cohorta de copii care se încadrează la categoria de vârstă să fie vaccinată. Datele arată însă că, ratele de vaccinare au tot scăzut în ultimul deceniu, ajungând în 2025 la vaccinarea ROR undeva la 55% pentru a doua doza și 65%, pentru prima. La fel și la celelalte vaccinuri – DTP – difterie, tetanos, pertussis sau hepatita B.
Această prăbușire a ratei de vaccinare nu s-a întâmplat peste noapte și are mai multe cauze. „Și eu, și alți medici care am vorbit despre vaccinare am tot tras semnale de alarmă și am spus că, dacă situația va continua și oamenii nu-și vor vaccina copiii, vom ajunge să avem și alte epidemii. Nu doar pe cea de rujeolă care este cvasipermanentă. Deja de o grămadă de ani ne tot trezim că rujeola mai mult este, decât nu este. Și spuneam că vor apărea și alte infecții. Și iată că a apărut epidemia de tuse convulsivă cu care ne-am confruntat anul trecut și acum doi ani”, atrage atenția prof.dr. Emilian Popovici, medic primar epidemiolog, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.
Dacă ne uităm la aceste rate îngrijorătoare de acoperiri vaccinale, adaugă specialistul, și dacă ținem cont de faptul că, practic, imunitatea colectivă începe să devină funcțională la acoperire vaccinală de peste 80% și devine deplin funcțională la peste 90-95% – iar noi avem acoperire vaccinală de 65% – trebuie să ne dăm seama că suntem în risc pentru apariția altor boli infecțioase mult mai grave.
„Cum ar fi, spre exemplu, difteria. Anii trecuți, în Europa, au fost în jur de 300 de cazuri de difterie, dintre care vreo 10 s-au soldat cu decese. Pericolul există. În plus, România, din cauza acoperirii vaccinale slabe și la vaccinul polio inactivat este considerată una dintre țările cu risc de reîntoarcere a virusurilor polio sălbatice, din păcate. Așadar, sunt atâtea semnale de alarmă care ar trebui deja să constituie un stimulent pentru părinți ca să-și vaccineze copiii”, adaugă universitarul.
Mai ales că nu există decât două variante. Fie părinții își vaccinează copiii și pericolul epidemiilor este îndepărtat – varianta A-, fie părinții refuză să-și vaccineze copiii, prin urmare crește masa de copii nevaccinați, imunitatea colectivă devine nefuncțională și reapar epidemiile – varianta B-, avertizează profesorul: „Varianta C, în care părinții să nu-și vaccineze copiii și să nu apară epidemiile, nu există”.
La rândul ei, dr. Raluca Bidiga, medic specialist pediatru la MedLife, explică beneficiile imunizării precoce cu vaccinurile din Programul național: „Vaccinarea oferă protecție în perioada de vulnerabilitate maximă, asigură apărare înainte ca expunerea naturală să poată produce forme grave de boală, previne complicațiile severe, scade riscul de spitalizare, sechele neurologice și deces și contribuie la imunitatea colectivă”, enumeră medicul pediatru.
„Când ne gândim la vaccin, beneficiile nu sunt doar individuale, ci și la nivel de societate, iar omul este o ființă socială, nu trăim izolați”, adaugă dr. Bidiga.
Se întâmplă uneori ca părinții să întrebe dacă pot amâna vaccinarea și cât timp: „Și atunci le spun că vaccinarea se poate amâna …..până când copilul face boala respectivă, atunci este deja prea târziu”, avertizează medicul pediatru.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
