„În mijlocul ambiguității stă scânteia descoperirii.” Cu această frază, atribuită filosofului Maurice Merleau-Ponty, se deschide raportul BRD „Evoluții macroeconomice recente”, publicat luni.
România arată ca un maratonist obosit care aleargă tot mai încet și gâfâie tot mai tare, crede economistul Ioan Mincu, autorul raportului.
După 2,3% în 2023 și 0,9% în 2024, economia a crescut cu doar 0,6% în 2025, iar pentru acest an BRD estimează o creștere de 0.8%.
Dacă ne uităm trimestrial, imaginea este și mai fragilă: -0,6% în T1 2025, -1,9% în T4 2025, confirmând intrarea în recesiune tehnică.
Raportul consideră că am putea fi martorii punctului zero al unei noi faze de creștere mai sănătoase. „Avem doi ași importanți în mâini: fondurile UE care susțin un ritm constant de dezvoltare a infrastructurii publice potențiala aderare la OCDE. O economie mai bine interconectată este, de asemenea, una mai puternică și mai rezilientă”, susține Mincu.
De ce avem nevoie? Ei bine, este ceea ce ne‑a lipsit în primul rând: disciplină în reformele demarate, voință și angajament politic, crede Ioan Mincu. Într‑o lume în care relațiile comerciale sunt reconfigurate rapid, tensiunile geopolitice cresc, datoria economiilor în curs de dezvoltare este la cel mai înalt nivel din ultimii 50 de ani, nimic nu poate înlocui politicile corecte și necesare.
„Nu putem controla vântul, dar putem ajusta pânzele vasului cu care navigăm”, conchide economistul Ioan Mincu, autorul raportului.
În Agricultură România a avut a doua cea mai mare recoltă din ultimii cinci ani. Producția totală de cereale este estimată la 23,1 tone (+29% față de anul precedent), sporind influența regională a României în comerțul cu cereale.
În Construcții a fost un an puternic, determinat în mare măsură de investițiile în infrastructură, precum și de proiecte private în segmentele rezidențiale și comerciale.
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul – a resimțit din plin usturimea inflației, a bugetelor mai sărace ale gospodăriilor și a încrederii scăzute a consumatorilor.
În Industrie – redresare prelungită pe fondul condițiilor slabe de cerere, al competitivității și al problemelor structurale ale produselor. Fabricarea de textile, îmbrăcăminte, produse chimice, produse din tutun și metale de bază s‑a numărat printre sectoarele cel mai puțin performante.
În ultimul deceniu (2015–2024), România a fost printre performerii UE la ritm mediu de creștere, dar astăzi, motorul consumului s-a stins.
După o scurtă perioadă de respiro, inflația a sărit din nou aproape de două cifre: 9,7% la final de 2025 și 9,6% în ianuarie 2026, cu România în vârful clasamentului.
Valul de scumpiri nu mai vine doar din alimente, ci tot mai mult din servicii și energie, cu facturi la utilități care au crescut spectaculos și cu un „miez” al inflației (CORE2 ajustat) mult prea sus ca BNR să-și permită să se relaxeze.
Prețurile la bunurile de zi cu zi – chirii, transport urban, servicii medicale, coș de consum – erodează puterea de cumpărare în timp ce salariile reale cresc tot mai lent, mai arată autorul raportului.
După câțiva ani în care refrenul standard al angajatorilor era „nu găsim oameni”, în 2025 vedem o răcire vizibilă: numărului de salariați a scăzut la final de an, rata șomajului urcă la 6%, iar rata locurilor vacante coboară la minimul ultimului deceniu.
Salariul mediu net ajunge la 5.914 lei în decembrie (+4,8% față de anul anterior), dar câștigurile sunt foarte inegale – IT și petrol & gaze la peste 12–13.000 lei, HoReCa și confecții în jur de 3.500 de lei. În spate, raportul OECD amintește că România are încă goluri mari de ocupare pe anumite categorii socio‑demografice și un flux persistent de emigrație, ceea ce mută discuția de la „lipsă de forță de muncă” la „lipsă de competențe potrivite”.
Sursa https://www.hotnews.ro
