În ultimii ani, lectura pentru copii s-a mutat din ce în ce mai des în spațiul digital, iar acest lucru nu înseamnă doar ecrane colorate și efecte sonore. Înseamnă un alt mod prin care părinții și copiii pot petrece timp împreună în jurul unei povești, care se construiește în timp real, prin alegerile lor, dialog și joacă interactivă. Când platformele sunt bine gândite, cu opțiuni de personalizare, conversații ghidate și conținut adaptat vârstei, mediul digital poate deveni ceva ce ne unește, nu ne alienează. Iar în 2025 vedem cum această direcție capătă formă concretă prin Let’s Story!, o platformă digitală gratuită lansată de Kinder prin care părinții și copiii pot crea împreună povești interactive și personalizate, într-un mediu sigur și educativ, în limba engleză.
Let’s Story!, care este o secțiune interactivă integrată în aplicația Applaydu, aduce funcționalități precum generarea automată de povești ce pot fi citite sau ascultate alegând personajele, locația și tema, împreună cu copiii. Ele sunt adaptate vârstei copilului, conțin și activități post-lectură, definiții pentru cuvintele mai complexe și prompturi pentru conversații între părinți și copii. Platforma este gratuită, nu conține reclame sau achiziții în aplicație și include opțiuni de control parental, precum limitarea timpului de utilizare și acces offline la poveștile salvate. Pentru copii, asta înseamnă povești personalizate, adaptate nevoilor lor de dezvoltare. Pentru părinți, înseamnă o oportunitate de a transforma lectura într-un ritual comun, ușor de integrat în programul zilnic al familiei.
De ce poveștile digitale nu sunt doar „timp petrecut în fața ecranului”?
Principala diferență ar fi că lectura digitală nu este o formă de consum pasiv de conținut, ci se pune accentul pe colaborare. Ideea e că adultul și copilul folosesc împreună aplicația și povestea ca pe un teren de joacă pentru conversație.
Literatura științifică vorbește de ani buni despre „dialogic reading”, o tehnică în care adultul pune întrebări deschise, cere copilului să anticipeze, îi cere să lege idei, iar copilul ajunge astfel din ascultător să devină co-autor. Când acest principiu e tradus cu grijă într-un e-book, interacțiunea se schimbă vizibil. Un studiu publicat în jurnalul Frontiers în 2021, care a testat un e-book cu un personaj ce modelează întrebări dialogice, concluzionează limpede: „Atunci când eBook-urile includ personaje care susțin povestea, ele pot deveni un mijloc prin care lectura aduce familiile mai aproape.”
Personalizarea lecturii este un al doilea pilon al lecturii digitale cu sens pentru educarea copilului. Nu e vorba doar de a introduce numele copilului în text sau o fotografie în fundal, ci de a-i da opțiuni reale asupra personajelor, locurilor și temelor, pentru ca povestea să capete relevanță emoțională. Natalia Kucirkova, cercetătoare care a studiat pe larg felul în care personalizarea schimbă modul în care citim cu cei mici, notează într-o lucrare de cercetare că „s-a constatat că materialele de lectură digitală personalizate promovează o interacțiune părinte–copil plăcută pentru amândoi, una de durată.”. Cu alte cuvinte, când povestea „se lipește” de viața copilului, crește și plăcerea de a citi împreună, iar discuțiile țin mai mult.
Un al treilea pilon ține de rezultatele pe care le obțin tipul acesta de povești. Meta-analizele care au comparat lecturile tradiționale cu versiunile digitale arată că tehnologia, folosită în mod controlat, poate aduce creșteri cuantificabile în educația copilului, mai ales pe partea de vocabular și de înțelegere a textului.
„S-a constatat că materialele de lectură digitală personalizate promovează o interacțiune părinte–copil plăcută pentru amândoi, una de durată.” – Natalia Kucirkova, Journal of Early Childhood
De exemplu, o sinteză din Review of Educational Research precizează: „S-a descoperit un beneficiu mic, dar semnificativ, al tehnologiei pentru capacitatea de înțelegere a unei povești și expresivitatea vocabularului copilui. Când am investigat diferitele caracteristici ale lecturilor digitale, elementele multimedia precum imaginile animate, muzica și efectele audio s-au dovedit benefice din acest punct de vedere.”
Aici intervine diferența fină dintre „ecran” și „platformă de lectură”. În același studiu citat mai sus despre e-book-ul cu întrebări modelate, autorii atrag atenția că elementele care distrag, precum jocurile video care rup atenția, pot sabota discuția și atenția colaborativă dintre părinte și copil. Soluția e un design prietenos, care invită la dialog, nu la tapăit pe ecran fără țintă.
Când întrebările sunt puse la momentul potrivit, când controlul trece natural de la părinte la copil și înapoi, cititul devine o conversație care apropie. „Cercetarea actuală arată că utilizarea împreună a unui e-book care promovează lectura dialogică poate influența modul în care părinții și copiii interacționează în timpul lecturii”, notează cercetătorii, subliniind că efectele s-au observat inclusiv atunci când lectura a continuat ulterior cu o carte tipărită, deci chiar și dincolo de aplicația inițială.
Personalizarea poveștilor digitale și impactul asupra relației părinte–copil
Foto: Vitaly Gariev via Unsplash
Revoluția digitală a lecturii înseamnă, în acest context, și o schimbare de roluri pentru părinte. Nu mai e „cititorul oficial” care deține textul, ci un partener de joc care formulează întrebări, traduce concepte, râde și se miră împreună cu copilul. Din această perspectivă, Let’s Story! încearcă să creeze un cadru în care adultul să intre ușor în dialog: textul are ritm și pauze pentru discuții, are definiții pe loc pentru cuvintele complicate, are sugestii pentru ce se poate face după ce povestea s-a încheiat.
E și unul dintre motivele pentru care proiectul a fost gândit în colaborare cu mediul academic: Departamentul de Educație al Universității Oxford coordonează de șase ani LiFT (Learning for Families through Technology), un program care studiază cum învață copiii prin tehnologie în familie și ce funcții ale aplicațiilor chiar contează.
Pe teren, Let’s Story! pleacă de la două constatări simple: copiii învață mai ușor când se joacă, iar părinții își doresc lecturi cu sens, dar pe care să le poată integra realist în programul lor. De aici vin temele ușor de ales, precum prietenie, diversitate, onestitate, natură, învățare și arhitectura poveștii „alege-ți personajul, locul, intriga”, care îl face pe copil să observe, pas cu pas, din ce se construiește o narațiune.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
