Pentru Florentina Mătrescu, autoare la Doxologia și absolventă a Seminarului Teologic „Sfântul Gheorghe” din Botoșani, o deplasare de documentare în Spania s-a transformat într-o experiență profund personală. După ani în care s-a întrebat cine îi este ocrotitorul spiritual, aceasta a ajuns să se închine la moaștele Sfintei Florentina, sfânta al cărei nume îl poartă.**
Florentina Mătrescu mărturisește că, de-a lungul anilor, s-a întrebat adesea cine îi este ocrotitorul spiritual. Purtând numele Florentina, simțea că îi lipsește legătura specială pe care mulți credincioși o au cu sfântul al cărui nume îl poartă.
Răspunsul avea să vină în acest an, în timpul unei deplasări realizate pentru Doxologia. Într-o discuție cu părintele Teofan din Spania, Florentina a aflat că moaștele Sfintei Cuvioase Florentina se află într-o biserică din localitatea Berzocana, provincia Cáceres.
„Din acea secundă am simțit chemarea Sfintei și o dorință mare de a o cunoaște”, povestește botoșăneanca.
Ajunsă în micul sat spaniol, Florentina a avut parte de o serie de întâmplări pe care le consideră providențiale. Chiar de la intrarea în localitate a descoperit un monument ridicat în memoria găsirii moaștelor Sfintei Florentina și ale unuia dintre frații săi, relicve descoperite în anul 1223 de un păstor.
Pentru tânăra jurnalistă, fiecare detaliu părea să confirme că întâlnirea mult așteptată era tot mai aproape.
Ajunsă la biserica „San Juan Bautista”, Florentina a avut parte de o primă dezamăgire. Era ora siestei, satul părea pustiu, iar lăcașul de cult era închis.
La scurt timp însă, câteva fetițe și mai multe femei au ajuns la biserică pentru pregătirile unei ceremonii de primă împărtășanie. Ușile s-au deschis, iar speranța a renăscut.
În interior, jurnalista a observat că moaștele Sfintei Florentina sunt păstrate într-un balcon situat deasupra navei bisericii. Accesul părea însă imposibil.
În timp ce se aflau în biserică, Florentina, colegul său și părintele Teofan au început să cânte în șoaptă cântări pascale. Atunci și-a făcut apariția Antonio, epitropul bisericii.
Acesta a aflat că vizitatorii veniseră tocmai din România pentru a se închina la Sfânta Florentina și a început să le vorbească despre viața sfintei. Când a aflat că jurnalista poartă chiar numele Florentina, a luat cheile balconului și le-a permis accesul într-un loc care, de regulă, nu este deschis vizitatorilor.
„Am urcat scările cu picioarele tremurând. Nu știu cât și ce merit, dar știu sigur că întâlnirea asta nu este despre meritele mele”, mărturisește aceasta.
În fața sarcofagului care adăpostește moaștele Sfintei Florentina și ale unuia dintre frații săi, grupul a cântat troparul sfintei și s-a rugat în liniște.
Momentul a devenit și mai emoționant atunci când epitropul a deschis sarcofagul pentru a le permite să vadă mai îndeaproape sfintele moaște.
„Sfânta ne primește. Ea ne-a deschis”, i-ar fi spus atunci părintele Teofan.
Pentru Florentina Mătrescu, experiența a fost una greu de descris în cuvinte, o întâlnire pe care o simte mai degrabă cu inima decât cu mintea.
Mărturia a fost publicată chiar în ziua de prăznuire a Sfintei Florentina, pe 20 iunie. Prin rândurile sale, botoșăneanca își exprimă recunoștința pentru ceea ce consideră a fi fost o întâlnire providențială cu sfânta al cărei nume îl poartă.
„Nu i-am cerut nimic. Mă bucur doar că există”, este concluzia simplă și profundă a unei experiențe care a transformat o călătorie de serviciu într-un moment de neuitat.
