Antreprenorul Adrian Gârmacea a inclus Botoșaniul într-o discuție despre declin demografic, investiții publice și concentrarea economică în marile centre urbane.
Botoșaniul a fost invocat într-o discuție despre viitorul economic și demografic al orașelor din Moldova, purtată la Iași, în cadrul Concordia Hub Est – Forum pentru Dezvoltare. Antreprenorul Adrian Gârmacea, fondatorul producătorului de tâmplărie Barrier din Bacău, a susținut că localitățile care pierd populație nu pot fi sprijinite la nesfârșit prin investiții publice. La dezbatere au participat reprezentanți ai mediului de afaceri și ai administrației publice.
În intervenția sa, omul de afaceri a spus că populația și activitatea economică tind să se concentreze în jurul marilor centre urbane, unde sunt mai multe locuri de muncă, salarii mai mari și acces mai bun la servicii. În această logică, el a enumerat Botoșani, Bacău și Buzău între orașele pe care le vede cu perspective dificile pe termen lung. Afirmațiile au fost făcute într-o discuție despre dezvoltarea economică a Moldovei.
Gârmacea a vorbit despre un orizont de 50 până la 100 de ani și a formulat o opinie severă despre orașele de dimensiuni mai mici. El a invocat și un studiu pe care a spus că l-a citit, potrivit căruia dublarea populației unui oraș care a trecut de pragul de 100.000 de locuitori ar fi asociată cu o creștere de 15% a veniturilor.
„Orașele mari vor exista, orașele de genul Botoșani, Bacău, Buzău n-au nicio șansă pe termen lung”, a afirmat antreprenorul la forumul organizat la Iași.
Declarațiile au fost făcute în contextul unei dezbateri mai largi despre dezvoltarea economică a Moldovei. Gârmacea a pus în legătură declinul demografic cu deciziile de investiții și a criticat proiectele realizate în localități în care numărul locuitorilor scade constant. Din perspectiva sa, concentrarea locurilor de muncă, a salariilor și a serviciilor accelerează migrația către centrele urbane deja dezvoltate.
El a susținut că banii publici ar trebui direcționați către zone cu potențial economic mai mare, invocând investițiile în infrastructură, apă, canalizare și drumuri. A dat ca exemple proiecte precum săli de sport sau școli despre care a apreciat că nu sunt folosite. „Nu mai trebuie investit nici în apă, nici în canalizare, nici în drumuri. Trebuie lăsate să moară și banii trebuie duși acolo unde pot să producă valoare”, a spus acesta.
În același timp, antreprenorul a prezentat Iașul drept un centru regional avantajat de universități, de sistemul medical și de sectoarele IT și auto. El a spus că legăturile rutiere mai rapide dintre Bacău și București pot schimba raportarea la Iași ca pol regional. Afirmațiile sale reprezintă punctul de vedere exprimat la forum și readuc în discuție o temă sensibilă pentru comunitățile din regiune: cum pot fi păstrate populația, serviciile și investițiile în orașele care se confruntă cu presiunea migrației și a scăderii demografice.
