O companie financiară creată de oligarhul moldovean fugar Ilan Şor cu sprijinul unei bănci ruse de stat legate de industria de apărare a introdus cel puţin 6,9 miliarde de dolari în sistemul bancar internaţional, folosind o vastă reţea de firme-paravan şi documente comerciale falsificate pentru a ocoli sancţiunile occidentale impuse Rusiei, dezvăluie o investigaţie a cotidianului britanic Financial Times (FT) bazată pe sute de mii de documente interne ale companiei.
A7 a fost înfiinţată la sfârşitul lui 2024, în Rusia şi Kârgâzstan, de Ilan Şor, cu sprijinul Promsvyazbank (PSB), bancă de stat rusă strâns legată de industria de apărare, potrivit FT, citat de News.ro. Scopul sistemului este să permită companiilor ruseşti să efectueze plăţi internaţionale în pofida sancţiunilor şi a eliminării unor bănci ruseşti din sistemul SWIFT după invadarea Ucrainei.
Kremlinul promovează A7 drept unul dintre principalele mecanisme ruseşti pentru plăţile transfrontaliere necesare importurilor.
FT citează chiar o declaraţie a lui Ilan Şor pentru agenţia rusă TASS, din iulie, în care acesta se lăuda cu rezistenţa sistemului său la sancţiuni: „Le oferim companiilor şi ţărilor libertate, pentru că sistemul nostru este imun la sancţiuni”.
Investigaţia FT, bazată pe sute de mii de documente interne ale A7, arată însă că în spatele imaginii de sistem financiar inovator – cu criptomonede, noi mecanisme de plăţi etc. – se află şi un mecanism mult mai tradiţional: spălare de bani prin firme-paravan şi falsificarea pe scară industrială a documentelor comerciale.
Jurnalistul FT Chris Cook o descrie foarte direct în podcastul publicaţiei: în realitate, mecanismul era în bună măsură o „demodată” metodă de spălare de bani.
Simplificat, schema funcţiona astfel: A7 crea sau utiliza firme-paravan în ţări care aveau acces normal la sistemul bancar internaţional. În conturile acestora erau introduşi bani, iar firmele efectuau apoi plăţile externe de care aveau nevoie clienţii ruşi. Astfel, dacă o companie din Rusia trebuia să plătească un furnizor din China, plata putea apărea în sistemul bancar ca venind, de exemplu, de la o societate din Emiratele Arabe Unite.
Peste jumătate din fluxurile identificate de FT aveau drept destinaţie finală conturi bancare din China.
Când băncile cereau justificarea tranzacţiilor, intervenea ceea ce FT descrie drept o adevărată „fabrică de falsuri”. A7 dispune de mii de ştampile de companii, unele falsificate, altele copiate de pe documente ale unor firme reale, şi fabrică facturi şi alte acte pentru a crea o justificare comercială aparent legitimă. Angajaţii modificau inclusiv codurile vamale ale produselor sancţionate şi încercau să elimine din documente orice „urmă rusească”, inclusiv literele chirilice.
Exemplul cel mai spectaculos găsit de FT priveşte 500 de dispozitive de ochire pe timp de noapte, în valoare de aproximativ 510.000 de dolari, cumpărate în februarie 2025 pentru un client rus. A7 pregătise documente false potrivit cărora marfa era sticlă securizată. Angajaţii au discutat dacă n-ar fi mai bine să o prezinte drept încălţăminte, dar au constatat că acest lucru nu s-ar potrivi cu istoricul facturilor beneficiarului şi au decis să rămână la varianta cu sticla.
Sursa https://www.hotnews.ro
