A treia zi de Paște, cunoscută drept Marțea Albă, aduce tradiții și restricții importante pentru locuitorii din Botoșani și întreaga Moldovă. Ce obiceiuri se păstrează și ce nu este permis.
A treia zi de Paște, denumită și Marțea Albă din Săptămâna Luminată, este o zi cu semnificații aparte pentru comunitățile din Botoșani și zona Moldovei.
Potrivit tradiției, această zi este nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă și nu se face curățenie, iar femeile obișnuiesc să dea de pomană pasca și vinul roșu rămase de la masa de Paște.
În Marțea Albă, se întorc vizitele făcute în prima zi de Paște. Oamenii merg la rude, vecini sau prieteni, păstrând obiceiul numit altădată „Umblatul cu pasca”.
În această zi, ouăle roșii pot fi ciocnite nu doar „cap cu dos”, ca în a doua zi, ci și „dos cu dos” sau „coastă cu coastă”.
În trecut, în satele din Botoșani și din restul Moldovei, finii obișnuiau să dăruiască nașilor și cumetrilor nu doar pască, ci și colaci, ca semn de respect și recunoștință.
Tot în Marțea Albă, în biserici are loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, pâinea de împărtășanie sfințită în Joia Mare. Acest Agneț este păstrat pentru împărtășirea bolnavilor pe tot parcursul anului.
O credință veche spune că firimiturile rămase de la mesele de Paști, dacă sunt îngropate, pot da naștere unei plante folosite în leacuri populare. Aceste obiceiuri și superstiții sunt încă vii în multe gospodării din județ.
Marțea Albă rămâne o zi de liniște, reculegere și respect pentru tradițiile locale, fiind un prilej de a păstra legăturile de familie și comunitate.
Moarte neașteptată pentru un botoșănean, a decedat de Paște
