„Literatura riscă să devină o artă defunctă”: Critici dure pentru programa la Română de la liceu

Programa propusă la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a a stârnit reacții dure în spațiul public. Profesorii universitari Radu Vancu, Liviu Papadima sau Ștefan Baghiu acuză Ministerul Educației că întoarce studiul literaturii „cu decenii în urmă”, că elimină literatura contemporană și orice urmă de relevanță pentru elevi, oferindu-le doar cronici și autori vechi. În contrast, ministrul Educației, Daniel David, vorbește despre „o schimbare paradigmatică” ce va contribui la reducerea „drastică” a analfabetismului funcțional.

Ministerul Educației a publicat în transparență noile programe pentru liceu, inclusiv programa la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Publicul poate trimite observații și propuneri până în 12 decembrie 2025.

Noua programă pentru clasa a IX-a la Română schimbă modul în care elevii învață literatura și limba română. Nu se mai lucrează pe genuri literare. Programa urmărește evoluția literaturii române în timp. Documentul numește această abordare „diacronică”.

Programa spune că elevii trec prin „o călătorie în timp” a literaturii române: mituri, legende populare, cronici, memorialul de călătorie din secolul al XVIII-lea, Romantismul pașoptist, Realismul secolului al XIX-lea și literatura Junimii. 

Fiecare etapă are un tip de text asociat: mit, basm popular, cronică, memorial, poezie de dragoste veche, nuvelă romantică, poezie istorică, roman, comedie, basm cult, schiță, nuvelă realistă. Programa cere ca aceste texte să fie citite integral, nu în fragmente. 

Lista de autori recomandați în programa la Limba și literatura română la clasa a IX-a include doar scriitori bărbați din secolele XVII–XIX. În secțiunea de sugestii metodologice, care aduce exemple suplimentare, neobligatorii, apar și două scriitoare: Cella Serghi și Ana Blandiana

Radu Vancu, scriitor și profesor universitar, este printre cei care critică public noua programă la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, spunând că elevii riscă să fie îndepărtați de lectură chiar din primul an de liceu.

El crede că întoarcerea spre cronicari și texte vechi este o greșeală – „plictiseala absolută”. Folosirea lor ca punct de plecare, în 2025, i se pare „noaptea minții”.

Vancu spune că, dacă Ministerul Educației își propune fără să vrea să îi facă pe copii să urască literatura, atunci „cronicarii & literatura veche sunt rețeta perfectă”.

În opinia lui, elevii vor ajunge să creadă că literatura este „o artă defunctă”, cu atât mai mult cu cât nu găsesc în aceste texte teme care țin de lumea în care ei trăiesc: „AI, străpungerile din științele minții… editarea genetică… încălzirea globală, singurătatea anxiogenă a rețelelor”.

Vancu atrage atenția și că profesorii pierd libertatea de a aduce autori contemporani în clasa a IX-a, libertate care exista până acum. 

„Clasa a noua era, pentru profesorul de română, cea mai permisivă: avea pentru un an libertatea de a le aduce copiilor scriitori contemporani, care să le arate că literatura e și despre toate temele contemporane (…). Că ea vorbește hipnotic despre bucuriile & spaimele lumii contemporane. Că literatura le poate fi un aliat în lumea asta nouă. Un aliat de la care pot învăța. Și care le poate aduce plăcere & bucurie, în cel puțin la fel de multă măsură ca și jocurile & rețelele”, a scris Vancu pe Facebook.

El vorbește și despre lipsa scriitoarelor din recomandările de lectură, problemă pe care o vede neschimbată de ani de zile, și spune că Ministerul Educației a „masculinizat integral și definitiv și ireparabil” lista de autori. 

Vancu face și o altă observație: „Cei mai recenți scriitori din programă sunt Marin Preda, mort în 1980, & Nichita Stănescu, mort în 1983. Doi mari scriitori, evident. Dar nu poți să-i îndrăgostești de literatură pe elevi cu scriitori morți acum aproape o jumătate de secol. Îi vor descoperi singuri mai târziu, după ce literatura contemporană își va fi exercitat asupra lor magia ei catalitică”. 

Potrivit lui, nu îi poți apropia pe elevi de literatură dacă punctul de plecare sunt doar autorii dispăruți de zeci de ani. În final, Vancu avertizează că literatura riscă să devină, pentru elevi, exact ce descria Ion Creangă: „un cumplit meșteșug de tâmpenie”.

Și Liviu Papadima, eseist, critic literar și profesor la Universitatea București, atrage atenția, într-un articol de opinie publicat în HotNews, asupra noii programe la Limba și literatura română propuse pentru liceu de Ministerul Educației, spunând că aduce studiul literaturii cu trei decenii în urmă sau poate chiar cu mai mult. 

Sursa https://www.hotnews.ro