Lipsa mișcării omoară mai mult decât fumatul, diabetul sau bolile de inimă, potrivit unui studiu care a inclus peste 122.000 de pacienți ai Clinicii Cleveland, din SUA. Cercetarea retrospectivă, desfășurată între anii 1991 și 2014, a scos la iveală că persoanele sedentare au un risc de mortalitate cu 500% mai mare față de cele care fac exerciții regulat.
„Statul pe scaun mult timp este de aproape trei ori mai riscant decât fumatul. Un rezultat slab la testul pe banda de alergare prezintă un prognostic mai grav în privința mortalității decât hipertensiunea, diabetul sau chiar fumatul activ”, a declarat, pentru CNN, dr. Wael Jaber, cardiolog și autor principal al studiului publicat în JAMA Network Open.
Vestea bună este că efectele sedentarismului sunt reversibile. Chiar și persoanele care încep să facă mișcare târziu, după ani de inactivitate, își pot îmbunătăți starea de sănătate și pot trăi mai mult. Primele schimbări apar repede, printr-o mai bună toleranță la efort și un somn mai odihnitor, iar în timp scade riscul de hipertensiune, diabet sau depresie.
După ore întregi de stat pe scaun, musculatura nu mai primește stimulare și scade activitatea lipoprotein-lipazei, o enzimă care reglează metabolismul grăsimilor, nivelul colesterolului HDL și absorbția glucozei.
Datele colectate de la peste un milion de persoane au demonstrat că sedentarii au un risc cu 22-29% mai mare de deces prematur. Lipsa mișcării este asociată cu mai mult de 30 de boli cronice. Pericolul de diabet de tip 2 crește cu 112%, iar cel de afecțiuni cardiace cu 147%.
Potrivit unui alt studiu realizat la Universitatea din Texas, SUA, persoanele inactive au risc cu 82% mai mare de deces prin cancer. „Acesta este primul studiu care indică o legătură directă între sedentarism și decesul cauzat de cancer”, a declarat prof. dr. Susan Gilchrist, coordonatoarea studiului.
La bărbații de vârstă mijlocie, lipsa activității fizice crește riscul de deces cardiovascular cu 52%, iar la femei cu 28%. Telomerii, acele structuri de ADN care protejează cromozomii, se scurtează mai rapid la persoanele inactive, iar procesul de îmbătrânire accelerează.
Exercițiile fizice schimbă chimia creierului în doar 10-30 de minute, conform unui studiu. Creierul devine mai sensibil la serotonină și norepinefrină, hormonii implicați în reglarea dispoziției și în combaterea depresiei. În același timp, nivelul de endorfine crește, iar durerea devine mai ușor de suportat și sentimentele pozitive apar natural.
O analiză din 2017 a demonstrat că persoanele active care au întrerupt exercițiile fizice au început să manifeste simptome de depresie și anxietate după doar câteva săptămâni.
Energia organismului este consumată prin digestia alimentelor, prin activitatea fizică și prin menținerea funcțiilor vitale. În absența mișcării, cheltuiala energetică provenită din activități spontane, cunoscută sub denumirea de NEAT (termogeneza activității non-exercițiu), se reduce destul de mult.
Exercițiul fizic constant modifică acest profil, crescând rata metabolică bazală, iar asocierea antrenamentelor aerobice cu cele de rezistență favorizează pierderea de grăsime și menține masa musculară. Astfel, metabolismul devine mai eficient inclusiv în perioadele de repaus.
Înaintarea în vârstă este însoțită de pierderea masei musculare, a forței și a funcționalității, lucru care crește riscul de accidentări și de pierdere a autonomiei. Activitatea fizică regulată încetinește aceste procese și permite menținerea forței până la vârste înaintate.
Un studiu publicat în 2022 a arătat că exercițiile fizice cresc densitatea osoasă, în special la nivelul coloanei lombare, gâtului femural și șoldurilor. Sporturile cu impact, precum alergarea, gimnastica sau fotbalul, stimulează oasele mai eficient decât activități cu solicitare redusă, cum sunt înotul și ciclismul.
Prin aceste mecanisme, exercițiul fizic regulat reduce riscul de osteoporoză și de fracturi, menținând mobilitatea și calitatea vieții la vârste avansate.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
