Legătura dintre îmbătrânire și cancere. De la ce vârstă cresc riscurile și cele 7 soluții pentru a le ține sub control

Îmbătrânirea este cel mai important factor de risc pentru cancer. Statisticile au scos la iveală că jumătate dintre diagnostice apar la persoane de peste 67 de ani. Specialiștii subliniază însă că nu este vorba doar de acumularea de mutații genetice odată cu trecerea anilor, ci și de modul în care corpul uman își pierde capacitatea de a elimina celulele defecte.

La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 75% dintre cazurile de cancer sunt depistate după 60 de ani, conform datelor Parlamentului European. În Marea Britanie, peste o treime din cazurile noi (36%) apar la persoane de 75 de ani sau mai mult, iar în Statele Unite, 90% dintre diagnostice sunt stabilite după vârsta de 50 de ani. 

În România, cele mai multe cazuri de cancer (55,4%) sunt descoperite între 60 și 79 de ani, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică. Aproximativ 29% dintre pacienți au între 40 și 59 de ani, iar bolile oncologice la tineri rămân puține, cu 6,7% dintre cazuri în intervalul 20–39 de ani și doar 0,8% înainte de 20 de ani. Vârsta medie la diagnostic este de 64,3 ani în rândul femeilor și 64,9 ani la bărbați.

Într-un studiu publicat în 2020, în British Journal of Cancer, cercetătorii Ezio Laconi, Fabio Marongiu și James DeGregori au analizat motivele pentru care deși celulele acumulează mutații de-a lungul vieții, majoritatea cancerelor apar abia după vârsta de 50 de ani.

„Un adult are aproximativ 40 de trilioane de celule. Este uimitor cât de bine reușește evoluția să mențină cooperarea dintre ele timp de decenii, înainte ca tumorile maligne să devină o problemă”, notează autorii studiului.

Explicația ține de biologia evoluționistă. Organismul uman a fost construit să funcționeze eficient cât timp este nevoie pentru reproducere și creșterea copiilor. În trecut, puțini oameni ajungeau la 60 sau 70 de ani, din cauză că bolile infecțioase, lipsa hranei și pericolele din mediul înconjurător scurtau viața. Mecanismele care protejează celulele de transformări canceroase au fost astfel calibrate pentru o durată de viață mai scurtă decât cea actuală.

Odată cu vârsta, mutațiile se acumulează în ADN, iar unele dintre ele declanșează cancerul. Cancer Research UK notează că „vârsta înaintată este principalul factor de risc pentru cancer, reflectând acumularea de daune în ADN-ul celular de-a lungul timpului”. Explicația, deși corectă, este incompletă.

Cercetările recente indică faptul că mediul în care funcționează celulele are o importanță decisivă. Țesuturile îmbătrânite devin mai vulnerabile, inflamația se accentuează, sistemul imunitar reacționează mai lent, iar procesele de reparare celulară sunt slăbite. În acest cadru, celulele cu mutații au șanse mai mari să se dezvolte.

Echipa coordonată de Ezio Laconi a observat că aceleași mutații oncogene, eliminate rapid de țesuturile tinere, pot prospera în cele îmbătrânite. În experimentele pe șoareci, mutațiile introduse în celulele stem din măduva osoasă tânără erau înlăturate natural, dar în măduva șoarecilor vârstnici s-au multiplicat.

„Țesuturile tinere suprimă cancerul prin menținerea unui mediu sănătos care sprijină celulele normale. Țesuturile îmbătrânite permit și chiar favorizează dezvoltarea clonelor de celule anormale”, explică autorii în British Journal of Cancer.

Statisticile arată o evoluție asemănătoare pentru cele mai frecvente tipuri de cancer, deși cauzele lor sunt diferite. Vârsta medie la diagnostic este de 63 de ani pentru cancerul de sân, 66 de ani pentru cel colorectal, 71 de ani pentru cancerul pulmonar și 68 de ani pentru cel de prostată. Toate încep să crească vizibil după vârsta de 50 de ani. 

Potrivit datelor Institutului Național pentru Cancer din SUA, vârsta medie la diagnostic pentru cancerul de sân la femei era de 62 de ani. Datele din Marea Britanie arată că doar 1,9% dintre cazuri apar între 20-34 de ani, 8,4% între 35-44 de ani, dar 25,6% între 55-64 de ani și 24,8% între 65-74 de ani.

Același model apare și în bolile oncologice cauzate de factori externi. Cancerul pulmonar la fumători sau cel de piele, asociat cu expunerea la soare, se dezvoltă tot mai des la vârste înaintate. Fumatul determină cine ajunge să aibă boala, dar vârsta influențează momentul apariției. Chiar și în cazul expunerilor timpurii și intense, cancerele rareori apar înainte de maturitate. 

Explicația propusă de cercetători este că organismul tânăr are o capacitate mai mare de a repara și elimina celulele afectate. Țesuturile tinere reușesc, pentru o vreme, să țină sub control daunele produse de factori precum fumul de țigară sau radiațiile ultraviolete.

Corpul uman dispune de mai multe sisteme care împiedică apariția cancerului. La nivel celular, celulele deteriorate pot fi eliminate prin apoptoză (moarte celulară programată) sau pot fi oprite definitiv din diviziune prin senescență. În același timp, sistemul imunitar are rolul de a recunoaște și distruge celulele care se comportă anormal.

Sursa https://www.hotnews.ro