Sfaturile privind tipul de lapte potrivit pentru copii se modifică frecvent. După decenii în care laptele degresat era preferat după vârsta de 2 ani, studii recente și dezbateri publice au readus în atenție laptele integral. Ce indică datele științifice actuale și care este recomandarea medicilor în practică?
Laptele rămâne o sursă esențială de proteine, calciu, iod și vitamine în alimentația copiilor. În primii doi ani de viață, recomandările sunt clare: lapte matern sau formulă adaptată până la 12 luni, urmat de introducerea laptelui de vacă integral. După această vârstă, situația devine mai complexă.
În ultimele luni, dezbaterea a fost relansată de curentul american MAHA („Make America Healthy Again”) și de discuțiile privind reintroducerea laptelui integral în școli, analizate inclusiv de publicația Time. Concomitent, beneficiile și limitele consumului de lapte sunt prezentate de platforme medicale care susțin valoarea nutrițională a laptelui, cu multiple beneficii pentru sănătate, în special pentru sistemele osos, muscular și imunitar. Cu toate acestea, alegerea tipului de lapte și integrarea în dietă trebuie adaptate nevoilor individuale.
Timp de mai multe decenii, ghidurile nutriționale au recomandat, pentru copiii de peste 2 ani, lapte cu conținut scăzut de grăsime (1% sau 2%) sau degresat, bazându-se pe ipoteza că reducerea grăsimilor saturate ar putea preveni obezitatea și bolile cardiovasculare pe termen lung.
Cu toate acestea, literatura științifică din ultimii ani a adus nuanțe importante. Un studiu randomizat pilot publicat în American Journal of Clinical Nutrition a comparat copii care au consumat lapte integral cu copii care au consumat lapte cu grăsime redusă și nu a identificat diferențe semnificative în indicele de masă corporală, tensiunea arterială sau markerii cardiometabolici pe termen scurt.
În plus, mai multe revizuiri sistematice observaționale au arătat că un consum mai mare de lactate integrale la copii este asociat cu un risc mai scăzut de supraponderalitate.
De exemplu, o analiză citată de ScienceDaily a raportat că majoritatea studiilor incluse nu au găsit o legătură între consumul de lapte integral și creșterea riscului de obezitate infantilă. Totuși, fiind studii observaționale, nu se poate demonstra o relație cauzală.
Un alt aspect relevant este absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E, K). Acestea necesită prezența grăsimilor pentru o absorbție eficientă. În teorie, laptele integral ar putea susține mai bine acest proces decât variantele degresate, mai ales în dietele cu aport limitat de grăsimi. Pe scurt, datele actuale nu susțin ferm ideea că laptele integral crește riscul de obezitate la copiii sănătoși, dar nici nu oferă dovezi definitive că ar fi superior în toate situațiile.
Revenirea laptelui integral în discuție nu este doar o chestiune științifică, ci și una de politică publică. În SUA, inițiative legislative recente au propus reintroducerea laptelui integral în școli, argumentând că elevii consumă mai puțin lapte atunci când li se oferă doar variante degresate.
Sursa https://www.hotnews.ro
