Ilie Bolojan „ar fi trebuit să fie inamicul public numărul 1” după măsurile de austeritate și „să ajungă profund erodat, în aprilie, când ar fi urmat să se întoarcă la Oradea, dar iese „foarte întărit” din criza politică, spune sociologul Barbu Mateescu într-un interviu pentru publicul HotNews. În schimb, Sorin Grindeanu se află în „situaţia cea mai nefericită dintre toţi”, prins între presiunea din PSD, ascensiunea AUR şi nevoia de a colabora cu partidele, consideră el.
Barbu Mateescu. FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
Sociologul explică, în interviul pentru publicul HotNews, de ce criza politică se prelungește de peste 50 de zile: preşedintele şi partidele privesc după calendare diferite – formaţiunile politice au alegeri peste doi ani, în timp ce Nicuşor Dan mai are patru ani de mandat: „Pur şi simplu, lucrează pe alte planuri”.
El consideră și că Nicușor Dan „încurajează formarea de blocaje” pintr-o declarație pe care o repetă: „Dacă el ar fi spus exact inversul sau dacă n-ar fi menționat deloc subiectul, acum ar fi o presiune mult mai mare pe PSD, PNL, USR și UDMR să ajungă la un acord”.
Barbu Mateescu vorbeşte și despre opţiunile preşedintelui pentru funcţia de premier, despre poziţiile în care se află Sorin Grindeanu şi Ilie Bolojan și explică şi de ce desemnarea premierului nu rezolvă singură blocajul.
HotNews: Domnule Mateescu, ce alegere are de făcut preşedintele pentru postul de premier?
Barbu Mateescu: Calendarul preşedintelui este, cred, de altă factură decât cel al partidelor politice. Partidele au alegeri peste 2 ani, iar președintele, peste 4. Și, din acest punct de vedere, nu cred că e vital pentru preşedinte ce se întâmplă din punct de vedere al percepției populaţiei, de pildă. Are alt plan, în sensul geometric de analiză, are alte perspective și cred că pe acestea se concentrează. Mi se pare că, într-o bună măsură, chiar dacă nu în totalitate, Nicuşor Dan a fost destul de explicit cu privire la ceea ce dorește. În consecinţă, probabil că va fi foarte importantă opinia PSD.
– Şi atunci, ce ia în calcul preşedintele când se gândeşte la a treia desemnare?
– Aici e o neclaritate. Preşedintele a vorbit foarte mult timp despre faptul că partidele anti-occidentale trebuie să nu facă parte din coaliție și nici măcar să nu susțină din Parlament un guvern. Dar a schimbat lucrul ăsta. A trecut la altă perspectivă: eu numesc prim-ministru, el își găsește majoritatea cum poate. Cred că o parte din explicaţie ar trebui să o avem după momentul în care anunţă desemnarea. Dar cât va reprezenta asta din totalul motivaţiei lui e greu să ne dăm seama.
– Sunt peste 50 de zile de când a căzut Guvernul Bolojan. Cine considerați că este responsabil pentru că a trecut atât de mult timp pâna la votul unui alt premier?
– În primul rând, vorbim despre un conflict fundamental între PSD și Ilie Bolojan. Trebuie să ne reamintim că, înainte de moțiunea de cenzură, era planificat, chiar semnat ca acord, următorul curs de evenimente: Bolojan prim-ministru până în primăvara viitoare, după care urma să vină la putere, probabil, Sorin Grindeanu. Oricum, PSD.
PSD nu explică de ce brusc s-a hotărât să schimbe acest calendar. Atenție, măsurile de austeritate nu s-au încheiat, reducerile în ceea ce privește deficitul bugetar sunt încă mici, deci mai sunt niște măsuri dure de luat. Destul de puțin s-a discutat despre ce a făcut Bolojan sau ce urma să facă Bolojan ca să enerveze PSD în așa fel încât să dorească să riște şi să-și asume acest an de guvernare, de acum și până în primăvara lui 2027, care ar urma să îi aducă niște costuri electorale destul de serioase ei. Și, totuși, a dorit să schimbe acest calendar. De aici porneşte totul.
Pentru că, pentru cine observă politica de decenii, era clar ce-ar fi urmat să se întâmple: Ilie Bolojan ar fi urmat să ajungă profund erodat, în aprilie ar fi urmat să se întoarcă la Oradea, precum s-a întors Emil Boc la Cluj. Adică un om care are respectul comunității locale, dar care nu mai are capital electoral la nivel național, ba chiar este disprețuit. Iar asta ar fi urmat să slăbească destul de mult PNL. Aşadar, calendarul de bază ar fi fost unul care ar fi ajutat destul de mult PSD, ar fi fost benefic pentru ei.
– Şi atunci, ce s-a întâmplat?
– Nu ştiu. PSD a stat foarte departe de a explica de ce. Pentru că nimeni nu i-a întrebat de ce n-au mai aşteptat un an. Poate că vorbim despre alocările de fonduri către primării, dar nu ştiu cu certitudine. Oricum, e ceva nou, ceva ce nu exista la momentul acordului din vara lui 2025.
– Deci, pentru această criză, dumneavoastră duceți mai multă responsabilitate către PSD?
– Dacă dăm puţin zoom out, observăm că spaţiul non-suveranist este profund divizat din punct de vedere al valorilor. Nicușor Dan vorbește despre un spațiu pro-occidental, dar acela există în turul II al alegerilor prezidențiale. El nu este prezent în spațiul politic în sine pe care îl vedem, de exemplu, la parlamentare, în turul I al prezidențialelor, îl vedem în societate. Deci aici îi intervine o foarte interesantă diferență de optică între președinte și partide, fără ca unii să greşească sau să aibă dreptate. Pur şi simplu, lucrează pe alte planuri.
– În continuarea observaţiei dumneavoastră, se poate deduce că președintele Nicușor Dan nu înțelege sau că nu-l interesează şi interesele partidelor?
– Într-un fel, nu prea are de ce să le dea foarte, foarte multă atenţie. Până la urmă, fiecare e responsabil pentru sine: partidele iau decizii pentru binele lor, preşedintele, pentru al său. De asemenea, el este un președinte independent, nu provine dintr-un partid. Deci el nu are cum să aibă grija pe carea avut-o, de exemplu, Traian Băsescu faţă de PDL, în 2010, când a anunţat el măsurile de austeritate, pentru că era la al doilea mandat, deci nu mai candida, dar urmau alegeri parlamentare peste doi ani. Adică e de înțeles faptul că fiecare operează cu alte perspective, e logic.
Sursa https://www.hotnews.ro
