Mesele rapide, gustările procesate, timpul petrecut în fața ecranelor și tot mai puțină mișcare în aer liber au schimbat radical alimentația copiilor. Rezultatul: carențe nutriționale care se instalează lent și pot trece neobservate mult timp. Fierul, vitamina D, calciul, vitamina B12, zincul, iodul și omega-3 sunt printre cele mai frecvente deficiențe întâlnite la copii, inclusiv în România. Explicăm ce rol are fiecare, ce efecte pot avea lipsurile asupra creșterii, imunității și dezvoltării cognitive și, mai ales, în ce situații sunt justificate analizele medicale.
Nutriția copilului nu înseamnă doar „să mănânce ceva”, ci să primească toți micronutrienții de care are nevoie pentru creștere, imunitate, funcționare cognitivă și energie. Carențele apar când dieta e dezechilibrată, iar mesele rapide conțin multe alimente procesate, gustări din pungi. În plus, mult timp petrecut în fața ecranelor și mai puțin în aer liber poate duce la instalarea unor carențe de substanțe esențiale: fier, vitamina D, calciu, vitamina B12, zinc, iod și acizi grași omega-3. Acestea se instalează adesea lent și pot rămâne neobservate până când apar simptome clare sau dificultăți de dezvoltare. În România, deficiențele de micronutrienți precum fierul și vitamina D sunt extrem de întâlnire în rândul copiilor, în special în cazul copiilor care au probleme cu greutatea și în zonele urbane unde expunerea la soare e redusă și alimentația diversificată este limitată, arată un studiu din 2024.
Fierul este unul dintre cele mai frecvente elemente deficitare la copii, atât la noi, cât și la nivel global. Deficitul de fier este principala cauză de anemie la copii și poate afecta dezvoltarea cognitivă, energia și atenția.
Un nivel insuficient de fier în sânge poate determina:
Fierul este esențial pentru producerea hemoglobinei, proteina din globulele roșii care transportă oxigenul. Când copiii nu au suficient fier, riscă să se simtă obosiți chiar și după activități ușoare și să aibă performanțe scăzute la învățătură. În formele severe, deficitul de fier duce la anemie feriprivă, care nu mai este doar o problemă de oboseală. La copiii mici, anemia severă se asociază cu întârziere în dezvoltarea cognitivă și motorie, iar la adolescenți cu tahicardie și toleranță foarte scăzută la efort. În lipsa tratamentului, pot apărea tulburări de comportament și dificultăți de învățare persistente.
Mesele rapide sau gustările procesate (chipsuri, snacksuri dulci) conțin energie, dar foarte puțin fier biodisponibil. În plus, consumul excesiv de lapte de vacă la copii mici poate inhiba absorbția fierului și poate crește riscul de anemie.
Ce pot face părinții:
Includeți în meniurile zilnice surse bogate de fier: carne slabă (pui, curcan, vită), leguminoase (linte, fasole), spanac și alte verdețuri, cereale fortificate. Combinați alimentele care conțin fier cu surse de vitamina C (fructe citrice, ardei gras) pentru a îmbunătăți absorbția.
Vitamina D și calciul lucrează împreună pentru dezvoltarea oaselor și a dinților. Fără suficientă vitamina D, organismul nu poate absorbi calciul eficient, ceea ce, în forme severe, poate duce la rahitism, o tulburare caracterizată prin oase moi, deformări ale picioarelor și dureri osoase.
La copii, deficiența de vitamina D poate apărea chiar dacă dieta conține alimente bogate în substanțe nutritive, dar expunerea la soare este insuficientă. Studiile din România arată că un procent semnificativ de copii au niveluri scăzute de vitamina D, mai ales în orașe și în sezonul rece.
Simptomele pot fi subtile:
Copilăria petrecută mai mult în interior, în fața ecranelor, timpul tot mai scurt de joacă în aer liber, limitează sinteza naturală a vitaminei D la nivelul pielii. Deficitul sever de vitamina D și calciu poate duce la rahitism la copiii mici și la osteomalacie la copiii mai mari și adolescenți. Semnele includ dureri osoase persistente, deformări ale membrelor inferioare (picioare în X sau în paranteză), întârzierea mersului, fracturi apărute la traumatisme minore și slăbiciune musculară marcată. La adolescenți, carența severă poate afecta acumularea masei osoase, cu risc crescut de osteoporoză la vârsta adultă.
Ce pot face părinții:
Încurajați cel puțin 15-20 de minute de timp în aer liber în fiecare zi (în special dimineața). Includeți în alimentație lactate, pește gras (somon, sardine), ouă și alimente fortificate. Dacă există îngrijorări sau simptome, discutați cu medicul pediatru despre testarea nivelului de vitamina D.
Sursa https://www.hotnews.ro
