Doi economiști au analizat pentru HotNews datele statistice recente. Aceștia subliniază o situație economică dificilă, caracterizată de inflație ridicată și o posibilă recesiune.
Adrian Codirlașu, președintele Chartered Financial Analyst (CFA) România, consideră că probabilitatea unei recesiuni în acest an este „extrem de ridicată”. El avertizează asupra riscului de stagflație, o combinație între inflație mare și creștere economică redusă sau chiar contracție.
Potrivit lui Codirlașu, revizuirea în jos a PIB-ului cu 0,5 puncte procentuale a contribuit la evitarea unei scăderi în trimestrul al doilea comparativ cu anul precedent. Economistul sugerează că, având în vedere marja de eroare a PIB-ului, o creștere de 0,3% indică posibilitatea ca economia să fie deja în recesiune.
Laurian Lungu, cofondator al Consilium Policy Advisors Group, susține că, fără revizuirea PIB-ului, economia ar fi înregistrat o contracție în trimestrul al doilea, accentuând importanța perspectivei pentru întregul an.
Pentru a doua jumătate a anului, Codirlașu anticipează o evoluție economică nefavorabilă. El explică că majorarea fiscalității va reduce cererea de consum, componenta principală a PIB-ului. Astfel, economia se confruntă simultan cu inflație (estimată să atingă două cifre în august) și recesiune sau stagnare, indicând o stare de stagflație.
Cauzele acestei situații sunt atribuite politicii fiscale prociclice și, pe alocuri, iresponsabile din anii anteriori. Codirlașu avertizează că deficitul bugetar, nesustenabil pe termen mediu, va genera inflație prin emiterea de datorie și va impune ajustări fiscale negative. Acestea se vor traduce prin inflație mai ridicată și continuarea majorărilor de taxe.
Analiștii consideră contracția economică aproape certă, singura necunoscută fiind magnitudinea acesteia. Laurian Lungu estimează că trimestrul al treilea va arăta o oarecare reziliență, dar anticipează o scădere mai pronunțată a economiei în ultimul trimestru, cu o decelerare a consumului și investițiilor.
Stagflația este definită ca o situație economică complexă și periculoasă, ce combină inflația (creșterea prețurilor) cu stagnarea sau scăderea economică (PIB scăzut, șomaj ridicat).
Combaterea stagflației prin politici economice este dificilă. Măsurile anti-inflaționiste, precum creșterea dobânzilor sau reducerea cheltuielilor publice, pot agrava recesiunea. Pe de altă parte, stimularea economică prin creșteri salariale, reduceri de taxe sau scăderea dobânzilor poate amplifica inflația.
Efectele stagflației includ erodarea veniturilor reale, deoarece creșterea prețurilor diminuează puterea de cumpărare a salariilor și economiilor. De asemenea, există riscul creșterii șomajului, pe măsură ce firmele reduc angajările sau concediază personal, concomitent cu majorarea costurilor de trai. Economiile populației își pierd valoarea din cauza inflației, iar dobânzile bancare rareori țin pasul cu creșterea prețurilor. Această instabilitate și incertitudine descurajează investițiile și consumul, prelungind problemele economice.
Sursa https://www.hotnews.ro
