Popoarele indigene din Munții Anzi au domesticit cartoful acum 6.000 până la 10.000 de ani, transformându-l într-o componentă esențială a alimentației lor. Aceste populații au dezvoltat adaptări genetice specifice pentru un astfel de regim alimentar, adaptări prezente și astăzi la descendenții lor din Peru, conform Reuters.
Noi cercetări genetice arată cum acești descendenți – vorbitori de quechua din fostul Imperiu Inca – au suferit o întărire genetică ce implică gena AMY1. Aceasta este responsabilă de digestia amidonului, o funcție crucială pentru o dietă bazată pe cartofi.
Studiul a relevat că aceste populații au, în medie, 10 copii ale genei AMY1, cu două până la patru mai multe decât majoritatea oamenilor. Nicio altă populație la nivel mondial nu depășește acest număr. Cercetarea a indicat, de asemenea, că apariția acestor modificări genetice a coincis cu începutul domesticirii cartofului.
„Este un caz remarcabil în care cultura modelează biologia”, a declarat geneticianul Omer Gokcumen de la Universitatea din Buffalo, coautor al studiului publicat în revista Nature Communications.
„Acest lucru subliniază importanța adaptării alimentare în istoria evolutivă a omului, cu implicații pentru metabolism, sănătate și impactul evenimentelor de domesticire asupra biologiei umane”, a explicat și geneticianul Abigail Bigham de la UCLA, de asemenea coautor principal.
La nivel molecular, AMY1 controlează amilaza, o enzimă salivară care descompune amidonul în gură. O persoană cu mai multe copii ale genei poate produce o cantitate mai mare din această enzimă.
Cercetătorii susțin că o doză mai mare de amilază poate facilita un metabolism mai eficient al dietelor bogate în amidon. Amilaza ar putea juca un rol și în reglarea microbiomului – ansamblul natural de microbi al organismului – care se poate modifica odată cu schimbările alimentare.
Toleranța la lactoză este un alt exemplu de adaptare evolutivă determinată de alimentație, implicând o genă asociată unei enzime care descompune lactoza din lapte.
În noul studiu, cercetătorii au analizat date genomice de la peste 3.700 de persoane din 85 de populații din Americi, Europa, Africa și Asia, inclusiv 81 de vorbitori nativi de quechua cu ascendență andină din Peru.
Cercetătorii au concluzionat că, de-a lungul timpului, forțele evolutive au favorizat apariția unor copii suplimentare ale AMY1 la vechile populații andine.
Sursa https://www.hotnews.ro
