Gestul de a ciocni paharele la masă are o istorie surprinzătoare, născută din vremuri periculoase. Puțini botoșăneni știu că obiceiul a apărut din teama de otrăvire, devenind azi semn de prietenie.
Ciocnitul paharelor înainte de a bea este un gest prezent la orice masă festivă, inclusiv la Botoșani, dar puțini cunosc adevărata sa origine.
Acest obicei a apărut în Evul Mediu, într-o perioadă în care otrăvirea era o metodă frecventă de a elimina rivalii. În acele vremuri, o simplă cină putea deveni fatală, iar un pahar de vin putea fi ultima înghițitură.
Ciocnirea paharelor avea rolul de a demonstra încrederea între participanți. Se credea că, dacă paharele se loveau suficient de tare, lichidul dintr-un pahar putea ajunge în celălalt, reducând riscul ca unul dintre ele să fie otrăvit.
Astăzi, la mesele din Botoșani sau din alte localități din nord-estul țării, gestul a devenit un simbol al prieteniei și al bunei dispoziții, pierzându-și semnificația inițială legată de frică.
În prezent, ciocnitul paharelor este asociat cu urări de sănătate și noroc, fiind nelipsit la evenimentele importante din comunitate.
Chiar dacă botoșănenii nu mai trăiesc cu teama de otrăvire, gestul a rămas o dovadă de respect și apropiere între cei care stau la masă împreună.
Specialiștii spun că astfel de obiceiuri, păstrate de-a lungul secolelor, ajută la consolidarea relațiilor sociale și la menținerea unor tradiții locale valoroase.
Indiferent de motivul inițial, ciocnitul paharelor continuă să fie un gest simplu, dar plin de semnificație, la mesele din Botoșani și din întreaga regiune.
