Curtea Constituțională a României (CCR) a oferit primele argumente oficiale în susținerea deciziei de a declara constituțională legea care modifică pensiile speciale. Judecătorii explică motivele respingerii sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), o hotărâre ce a generat reacții critice din partea instanței supreme și a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
CCR a anunțat că sesizarea de neconstituționalitate formulată de ICCJ a fost respinsă ca neîntemeiată, cu majoritate de voturi.
De asemenea, Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, solicitările ICCJ și ale judecătorului CCR Gheorghe Stan privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare, considerându-le inadmisibile.
Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea asupra legii de modificare a pensiilor judecătorilor și procurorilor deoarece „a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii”.
Prevederile contestate de ICCJ „asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu” și nu contravin Constituției, conform CCR.
Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizația de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, nu încalcă Constituția, a mai precizat Curtea în comunicatul de presă.
Referitor la sesizarea ICCJ, care critica, printre altele, adoptarea legii prin angajarea răspunderii Cabinetului Bolojan, Curtea Constituțională a menționat că „angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine”:
„Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență”.
CCR a adăugat că legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani: „mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare”.
Sursa https://www.hotnews.ro
