Cazurile de fraudă bancară din România cresc, pe măsură ce se apropie Black Friday. Zeci de români s-au trezit fără bani în conturi

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) vorbește de zece metode distincte de fraudă care vizează consumatorii înaintea sezonului de vârf al cumpărăturilor, după ce a fost asaltat de zeci de plângeri.

Pe măsură ce România se pregătește pentru Black Friday, cazurile de fraudă bancară escaladează rapid, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) primind zeci de reclamații care implică scheme sofisticate ce exploatează canalele de plată digitală.

Momentul este critic. Black Friday-ul de anul trecut a generat 1,15 milioane de tranzacții în valoare de 660 de milioane de lei într-o singură zi, creând ceea ce un important procesator român de plăți a descris drept un „magnet pentru infractorii cibernetici”. Procesatorul a spus că tranzacțiile suspecte și blocate au crescut cu 159% față de anul precedent în 2024.

Totuși, perspectivele pentru victime rămân sumbre. Băncile au acceptat doar opt reclamații legate de fraudă pentru mediere în acest an, conform datelor CSALB. În acele cazuri excepționale, instituțiile au fost de acord cu rambursări parțiale, cu condiția ca consumatorii să returneze fondurile dacă poliția recuperează sumele furate. Băncile au invocat păstrarea relațiilor comerciale drept motivație pentru angajarea în aceste rare acorduri.

Peisajul fraudei a evoluat într-un ecosistem sofisticat care utilizează inteligență artificială, call-center-uri false și manipulare psihologică. Dosarele CSALB relevă zece vectori distincți de atac, de la platforme de comerț electronic până la rețele de socializare.

O victimă a descris pierderea a 14.972 de lei după ce a postat un anunț de vânzare online. Făptuitorul, prezentându-se drept cumpărător, a direcționat-o către un link fraudulos și mai târziu a sunat pretinzând că este de pe platforma de comerț electronic. Sub presiune psihologică, aceasta a furnizat datele cardului și codurile de verificare SMS, autorizând fără să știe multiple tranzacții.

Un alt caz a implicat un fals broker de investiții care a convins o victimă să instaleze software-ul de acces la distanță AnyDesk. În câteva minute, au fost executate transferuri neautorizate în valoare totală de 19.900 de euro. Deși victima a contactat call-center-ul băncii imediat după aceea, fondurile au dispărut într-o rețea de conturi din multiple instituții.

Sofisticarea se extinde la furtul de identitate pe platformele de mesagerie. Un consumator a pierdut 3.500 de lei după ce a fost contactat prin WhatsApp de cineva care se dădea drept un prieten din lista sa de contacte. Altul a pierdut 14.600 de lire printr-o schemă de investiții în criptomonede bazată pe TikTok, care promitea profituri nerealiste.

Provocarea fundamentală cu care se confruntă victimele depășește prevenția inițială. Odată furați, banii se mișcă rapid prin multiple conturi bancare și instituții de plată, creând un traseu labirintic pe care anchetatorii se luptă să-l urmărească.

„Doar 7% din fondurile provenite din fraudă pot fi recuperate la nivel mondial”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB. „Responsabilitatea consumatorilor asupra conturilor și datelor personale trebuie să fie maximă.”

Sursa https://www.hotnews.ro