Cafeaua poate să influențeze tensiunea arterială, dar nu la toate persoanele. De ce unii oameni sunt mai sensibili la consumul de cafea, cum ne dăm seama dacă cafeaua are sau nu impact asupra sănătații inimii, care sunt cantitățile sigure, dar și ce persoane ar trebui să evite complet consumul, detaliam mai jos.
Cofeina acționează asupra sistemului nervos și crește starea de alertă. Mecanismele prin care influențează tensiunea arterială sunt încă studiate. Potrivit cercetărilor publicate până acum, există câteva ipoteze principale. Printre ele se numără inhibarea unui hormon implicat în dilatarea arterelor sau stimularea glandelor suprarenale, cu eliberare crescută de adrenalină. Stresul poate accentua aceste reacții.
Persoanele care beau cafea în mod regulat dezvoltă toleranță la cofeină. Așadar, aceasta nu mai are un efect pe termen lung asupra tensiunii arteriale și nu este asociată cu un risc crescut de hipertensiune, conform datelor medicale actuale. Tinerii par să fie mai sensibili la efectele cafelei decât adulții, iar cei care nu consumă cafea în mod obișnuit pot să observe creșteri temporare ale tensiunii după ce beau, inclusiv decofeinizată.
Un studiu amplu realizat de cercetătorii de la Harvard pe 45.589 de bărbați cu vârste între 40 și 75 de ani nu a găsit nicio legătură între consumul de cafea și riscul de boală coronariană sau accident vascular cerebral, chiar și în cazul consumatorilor care beau cantități mari. Studiul Scottish Heart Health a raportat chiar o reducere a riscului de boli cardiace la consumatorii de cafea, iar beneficiul a fost mai pronunțat la cei care beau cantități mai mari.
O echipă de cercetători din Elveția și Statele Unite a încercat să clarifice controversele legate de efectele cafelei asupra tensiunii arteriale, după ce au analizat rezultate contradictorii din mai multe studii anterioare. Experimentul a inclus 15 voluntari sănătoși, nefumători, fără antecedente de hipertensiune, dintre care doar șase consumau cafea regulat.
Participanții au fost monitorizați în patru condiții diferite: înainte și după consumul unui espresso triplu, înainte și după un espresso triplu decofeinizat, înainte și după administrarea a 250 mg de cofeină și înainte și după o soluție salină placebo.
Espresso-ul triplu a crescut tensiunea sistolică în medie cu 13 mmHg și pe cea diastolică cu 7 mmHg, dar numai la persoanele care nu consumau cafea în mod regulat. La cei obișnuiți cu cafeaua, tensiunea a rămas practic neschimbată. Când cercetătorii au administrat cofeină pură intravenos, creșterea tensiunii a fost mult mai mică (doar 6 mmHg în medie pentru valoarea sistolică) deși nivelul de cofeină din sânge era similar cu cea de după espresso.
Cel mai neașteptat rezultat a fost observat în cazul testului cu espresso decofeinizat. Deși nu a crescut nivelul de cofeină din sânge, a dus la o tensiune sistolică mai mare cu aproximativ 12 mmHg, la cei care nu consumau, de obicei cafea, aproape la fel de mult ca espresso-ul obișnuit. Acest lucru demonstrează că efectele cafelei asupra tensiunii nu pot fi puse exclusiv pe seama cofeinei, deoarece cafeaua conține sute de substanțe complexe care interacționează cu organismul uman.
Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite (FDA) recomandă o limită maximă de 400 de miligrame de cofeină pe zi, echivalentul a aproximativ trei căni de 350 ml de cafea. Această cantitate nu este asociată cu efecte negative asupra sănătății la majoritatea adulților.
Toleranța la cofeină variază destul de mult de la o persoană la alta, în funcție de genetică. Unii oameni pot consuma mai mult de 400 mg zilnic fără probleme, în timp ce alții resimt efecte adverse și la doze mai mici. Printre aceste efecte secundare se numără:
Femeile gravide trebuie să fie mai atente deoarece cofeina traversează placenta și ajunge la făt, motiv pentru care se recomandă limitarea consumului la mai puțin de 200 mg pe zi, adică una sau două cesti mici de cafea.
Sursa https://www.hotnews.ro
