Conducerea BRD, amendată cu peste 412 milioane de lei de Consiliul Concurenței, și-a exprimat „dezacordul ferm” față de concluziile investigației.
BRD a luat act de anunțul public al Consiliului Concurenței privind decizia în cadrul investigației referitoare la mecanismul de stabilire a ratei ROBOR și își exprimă dezacordul ferm față de concluziile acesteia, conform unui comunicat al instituției de credit.
Banca va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenței, se arată în comunicatul transmis de BRD.
„BRD a respectat întocmai regulile și procedurile care guvernează rata ROBOR, acționând în litera și spiritul reglementărilor în vigoare. Surprinzător, ne aflăm în situația în care respectarea riguroasă a cadrului de reglementare a condus, în mod paradoxal, la o sancțiune.”
„Suntem încrezători că, în urma parcurgerii tuturor etapelor legale, instanțele competente vor clarifica pe deplin această situație, vor restabili o interpretare corectă a cadrului aplicabil și vor exclude ipoteza oricărei încălcări a reglementărilor de concurență”, se mai arată în document.
Impactul reputațional generat de această decizie afectează percepția asupra întregului sistem bancar din România, într-un moment în care stabilitatea și capacitatea lui de a finanța economia sunt esențiale, conchid autorii comunicatului.
Prima reacție a venit din partea celei mai mari bănci românești, Banca Transilvania, al cărei Director general, Omer Tetik, acuză Consiliul Concurenței că nu înțelege modul în care funcționează sistemul financiar și că încurajează populismul.
Investigația Consiliului Concurenței a stabilit că băncile sancționate au făcut schimb de informații confidențiale și strategice cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, deși confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene.
„Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant”, se spune într-un comunicat al Consiliului Concurenței.
Astfel, a fost stabilit un nivel mai mare al indicelui ROBOR, ceea ce a avantajat creditorii, dar a afectat direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
Consiliul a declanșat investigația la finele anului 2022 și a parcurs inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării TFUE.
„Pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile au la dispoziție o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenței, oferind astfel băncilor certitudine juridică”, precizează Consiliul.
Sursa https://www.hotnews.ro
