Strănut în salve, nas înfundat, ochi roșii și tuse persistentă – la început de toamnă, mulți părinți confundă aceste simptome cu debutul unei răceli. Pentru mulți, însă, pot fi semnele alergiei la ambrozie, o plantă invazivă, iar problemă care afectează din ce în ce mai mulți copii din România.
În fiecare sfârșit de august până în luna octombrie, milioane de boabe de polen de ambrozie ajung în aer în vestul, nord-vestul și tot mai des în marile orașe din România, inclusiv București. Pentru copiii sensibili, asta înseamnă rinită alergică, conjunctivită, crize de astm și zile de absențe de la școală. Care sunt cele mai recente date din România și Europa privind zonele unde ambrozia crește nestingherită, care sunt simptomele pe care să le recunoști rapid, schemele de tratament validate și măsurile de prevenție cu dovezi, dar și ce spune legea „ambroziei” detaliem mai jos.
Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) este o specie invazivă, cu polen extrem de alergen. În România, concentrațiile cele mai ridicate se înregistrează constant în vest și nord-vest (Banat, Crișana) și cresc de la an la an în zone urbane mari precum București – Ilfov. Date publicate pe serii lungi arată că Timișoara și vestul țării au avut un trend ascendent al polenului între 2000-2010, cu vârful sezonului la sfârșit de vară și început de toamnă.
Bucureștiul a raportat ani cu încărcătură mare de polen de ambrozie în ultimul deceniu, cu impact clar asupra sănătății publice urbane. Creșterea severității alergiei la ambrozie în 2024 este rezultatul unor procese complexe legate de schimbările climatice, poluarea aerului și expansiunea ecologică a ambroziei.
Pentru majoritatea copiilor sensibili, alergia la ambrozie se manifestă ca o rinită alergică sezonieră: strănut în salve, nas înfundat sau care curge, prurit nazal. Aceste simptome sunt adesea însoțite de conjunctivită alergică – ochi roșii, lăcrimare, mâncărimi. Simptomele debutează brusc în zilele cu vânt, uscăciune sau după furtuni, când polenul este ridicat de la sol, și se ameliorează în urma expunerii reduse (spații închise cu filtrare sau după ploaie prelungită).
Diferențierea de viroze vine din lipsa unor simptome: rinita alergică nu se manifestă cu febră, alergia nu dă dureri în gât și nici nu se transmite. Mâncărimea care apare în zona nasului și a ochilor se accentuează când copilul iese afară și cedează cu antihistaminice sau corticosteroizi intranazali.
La copii cu astm sau wheezing, expunerea la polen poate amplifica tusea, wheezing-ul, dispneea și nevoia de medicamente. Studii multicentrice arată că expunerea la polen – în special cel de arbori și de graminee – este asociată cu un număr mai mare de copii care ajung la Urgențe pentru crize de astm. În cazul ambroziei, cercetările au demonstrat o legătură directă între nivelul zilnic de polen din aer și intensitatea simptomelor nazale, oculare sau astmatice, iar la copiii sensibili chiar și cantități mici pot declanșa reacții puternice.
Dacă un copil prezintă pentru prima dată simptome sugestive de alergie la ambrozie, medicul va ține cont de perioada sezonului când există mult polen în aer, de existența unui istoric familial de alergii și de felul în care copilul răspunde la tratament. Toate aceste indicii pot orienta către necesitatea unor teste alergologice, precum prick-testul cutanat sau dozarea IgE specifice (inclusiv pentru panalergene de ambrozie, cum este Amb a 1).
Tratamentul alergiei la ambrozie se bazează pe două strategii complementare: tratamentul simptomatic (pentru ameliorarea rapidă a disconfortului) și tratamentul etiopatogenic (care vizează modificarea reacției organismului la alergen). Tratamentul simptomatic este progresiv, începe de la antihistaminice și spray nazal, până la corticosteroizi în cazuri mai intense. Cea mai eficientă abordare pe termen lung este imunoterapia, care poate induce remisiuni de durată, în special dacă se începe înainte de sezon.
1. Tratamentul simptomatic
Începe întotdeauna cât mai precoce, ideal la debutul sezonului de polen, pentru a preveni agravarea simptomelor.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
