Într-o epocă dominată de fast-food și marketing agresiv al produselor pline de zahăr, efortul de a crește copii cu obiceiuri alimentare sănătoase este o provocare constantă pentru părinți. Deși intențiile sunt cele mai bune din partea celor mari, micile erori zilnice pe care le pot face adulții în planificarea, porționarea și gestionarea comportamentului alimentar îi pot afecta pe cei mici. Dacă ești părinte, citește și vezi dacă regăsești la tine vreuna din greșelile de mai jos și află cum o poți repara.
Multe dintre problemele nutriționale își au rădăcina nu în ceea ce pui în farfurie, ci în modul în care gestionezi ora mesei și emoțiile legate de hrană.
Asocierea dulciurilor cu „fapte bune” sau folosirea lor ca miză creează o dependență emoțională față de zahăr, învățând copilul să asocieze realizările și fericirea cu mâncarea nesănătoasă. Studiile au arătat că acei copii ai căror părinți foloseau recompensarea cu alimente, la vârsta de șase ani, au manifestat o sensibilitate alimentară crescută și un răspuns mai mare la mâncatul emoțional la vârsta de opt ani, precum și o preferință crescută pentru alimentele bogate în zahăr și grăsimi.
Soluție sănătoasă: Optează pentru recompense non-alimentare, cum ar fi timp suplimentar de joacă, abțibilduri sau activități distractive.
2. Forțarea copilului să „termine tot din farfurie”
Acest obicei învață copiii să ignore semnalele naturale de sațietate ale corpului, ducând pe termen lung la supraalimentare și la o relație nesănătoasă cu hrana. Cercetările au arătat că presiunea de a mânca este contraproductivă, fiind asociată cu un aport mai scăzut de alimente sănătoase și o frecvență mai mare a comentariilor negative despre mâncare. De asemenea, presiunea contribuie la dezvoltarea aversiunilor alimentare.
Soluție sănătoasă: Servește-i porții mai mici și lasă copilul să ceară supliment, respectându-i senzația de sațietate. Astfel, vei promova mâncatul conștient.
3. Pregătirea meselor separate
Când părinții gătesc feluri diferite pentru a evita mofturile, aceștia întăresc selectivitatea alimentară și împiedică copilul să fie expus la varietatea necesară.
Soluție sănătoasă: Copiii ar trebui să învețe să mănânce, cu mici ajustări de condimente, aceleași feluri de mâncare ca și restul familiei.
4. Etichetarea alimentelor ca „bune” sau „rele”
Acest tip de limbaj poate genera vinovăție și anxietate alimentară. Mâncarea „sănătoasă” poate fi percepută ca o corvoadă.
Soluție sănătoasă: Educă-l, explicându-i beneficiile nutriționale (ex: „Această legumă îți dă energie pentru joacă”), fără a le judeca valoarea morală.
Erorile din farfurie se concentrează adesea pe excesul de zaharuri, grăsimi nepotrivite și lipsa unor nutrienți esențiali.
5. Înlocuirea meselor nutritive cu alimente „pentru copii” ambalate
Alimentele promovate pentru copii par adesea sănătoase, dar sunt pline de zahăr, sare și conservanți (cereale gata de consum, iaurturi aromate, gustări instant).
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
