Ancheta săptămânii
Banii botoșănenilor băgați într-o sală de chefuri, în câteva garduri și în birourile luxoase ale edililor

Unii se dezvoltă cu un gard care împrejmuiește sediul administrației publice locale. Alții construiesc o anexă la Primărie sau un garaj și simt cum întreaga comunitate face un pas înainte. Nu lipsesc nici primarii care văd progresul comunei în montarea unor camere video. Și toate acestea, dacă s-ar putea, pe bani de la bugetul de stat.

Ce a vrut să facă CJ-ul


Pe 28 februarie, Consiliul Județean Botoșani a împărțit localităților fondurile de la bugetul de stat pe anul în curs. Pentru a preveni disputele politice pe seama repartizării acestor bani, s-a decis atribuirea lor în funcție de arieratele existente la primării, de împrumuturile bancare efectuate și de programele de dezvoltare locală / proiectele de infrastructură care necesită cofinanțare locală. Și, mai departe, pentru întocmirea unei situații cât mai exacte, s-a solicitat primăriilor să nominalizeze programele de dezvoltare locală pentru care solicită fonduri de la bugetul de stat.

Și ce a ieșit

primaria blandestiEi bine, operațiunea a scos la iveală veritabile minuni administrative. Alegătorii au astfel posibilitatea să afle ce înțeleg oamenii cărora le-au dat votul la scrutinul din vara anului precedent prin ”programe de dezvoltare locală”. Din capul locului trebuie spus că o mulțime de primari înțeleg să dezvolte localitatea creându-și lor un loc de muncă mult mai modern. Altfel nu se explică abundența cererilor de fonduri pentru ridicarea unor noi sedii de primării sau extinderea celor existente. Primăria Blândești (foto stânga) dorește, în baza unei hotărâri de Consiliu Locală adopatăt în decembrie, 250.000 de lei pentru ”construire sediu administrativ în comuna Blândești”. Primăria Brăești vrea aproape aceiași bani, 200.000 de lei mai exact, pentru ”construire anexă gospodărească la Primărie”, având deja studiu de fezabilitate. Unii sunt foarte grijulii cu mașinile. Primăria Drăgușeni, de exemplu, a cerut 150.000 de lei pentru ”reabilitare magazie sediu Primărie (garaj, magazie lemne, arhivă)”, iar Primăria Sulița 600.000 de lei pentru ”construire clădire anexă cu funcțiune de garaj auto ISU, magazie materiale și cameră centrală sediu Primărie”.

Primarii dezvoltă comunele făcându-și lor birouri moderne, parcări, garaje

Abia inaugurată după cheltuirea a circa 1,4 milioane de lei, Primăria Durnești nu este totuși... completă, așa că a solicitat de la CJ 109.400 de lei pentru ”construire anexă Primărie”. O situație asemănătoare se întâlnește și la Primăria Mihai Eminescu, ridicată în mandatele lui Verginel Gireadă, care acum a cerut 200.000 de lei pentru ”recompartimentare și extindere sediu Primărie”. La Lozna problemă este la mansarda clădirii administrației publice locale și, ca atare, s-au cerut 12.000 de lei pentru ”compartimentare mansardă sediu Primărie”. Primarul de Hlipiceni dorește o clădire total nouă în care el și funcționarii să muncească și a solicitat 500.000 de lei, lucru valabil și la Vlădeni, unde însă noua primărie costă 1,1 milioane de lei.

Gardul din jurul primăriei prin care progresează întreaga localitate

La Mileanca (foto stânga) și Răuseni dezvoltarea comunenlor se face prin montarea de garduri. Și nu oriunde, ci la primării, iar așa-ziele programe de dezvoltare locală sună cam așa: ”modernizare prin împrejmuire Primărie”, obiectiv nou, 100.000 lei, respectiv ”amenajare împrejmuire Primărie”, obiectiv în continuare, 96.000 lei.
primaria mileancaPreocuparea primarilor pentru locul de muncă pe care îl dețin cel puțin pentru patru ani nu se oprește însă aici. La Tudora sunt necesari nici mai mult, nici mai puțin de 230.000 de lei pentru a se înfăptui ”mărețul obiectiv” de ”reparații fațadă sediu Primărie”, pe care aleșii din localitate încearcă tocmai din noiembrie 2015 să-l înfăptuiască.
La Vârfu Câmpului prioritare sunt ”reparații parcare incinta Primăriei”, un obiectiv nou, contractat în luna noiembrie a anului precedent, pentru a cărui ducere la îndeplinire sunt necesari 12.790 lei.
În fine, Primăria Vorniceni, posesoarea unui sediu care contrastează puternic cu sărăcia din comună, a dorit să i se aloce 50.000 de lei pentru ”dotări independente pentru sediul Primăriei”.
În fine, după ce a cheltuit peste un milion de lei pentru construcția unui nou sediu al administrației locale întrucât cel vechi fusese retrocedat, Primăria Văculești a solicitat 450.000 de lei pentru... ”achiziție teren și clădire fost sediu al a Primăriei Văculești”. Ca un făcut și în acest caz contractul a fost semnat tot în luna noiembrie.

WC-uri de la 5.000 la 150.000 de lei

Toaletele reprezintă un alt obiectiv întâlnit ca ”programe de dezvoltare locală” la o mulțime de primării. Dacă mai ales la școli amenajarea acestora chiar constituie o necesitate, pentru ca elevii și profesorii să nu își mai facă necesitățile fiziologice ”în fundul curții”, în schimb frapează diferențele enorme de fonduri. Astfel, dacă Primăria Brăești a cerut 150.000 de lei pentru ”construire grup sanitar Școala Gimnazială Gheorghe Coman”, pentru care are SF, Primăria Drăgușeni a solicitat doar 5.000 de lei, adică de 30 de ori mai puțin, pentru ”amenajare grup sanitar Școala nr. 2 Străteni”.

 

17,9 milioane de lei

a repartizat CJ primăriilor pentru arierate, rambursări de credite și programe de dezvoltare locală

Camere video, tribună acoperită, cimitir, ”scară acces balcon”

primaria cristestiDezvoltarea locală este percepută în fel și chip de către primari. La Cristești (foto dreapta), de exemplu, se intenționează cheltuirea a 120.000 de lei pentru ”montaj sistem de supraveghere video”, la Drăgușeni 300.000 de lei pentru ”construire teren fotbal sintetic” și 60.000 de lei pentru ”extindere cămin cultural la Podriga”, la Vlăsinești 89.000 de lei pentru construirea unei tribune acoperite la baza sportivă, la Todireni 26.000 de lei pentru ”înființare și dotare cabinet stomatologic”, în timp ce edilul din Săveni ar vrea să își dezvolte orașul inclusiv prin construirea unui nou cimitir, cu 200.000 lei de la CJ. Și pentru că veni vorba de centre urbane, demn de menționat sunt câteva obiective încadrate de Primăria Dorohoi la capitolul ”programe de dezvoltare locală”: ”modernizare pe verticală trepte Spiru Haret” - 134.000 lei,  ”realizare scară acces balcon Sala Teatrului” - 30.000 de lei și ”construire platformă izolată pentru depozitarea zăpezii” - 400.000 de lei.

Există și un primar care vrea bani pentru o sală de chefuri

Nimeni și nimic nu pare însă să-l întreacă pe primarul de la Hilișeu-Horia. Cel puțin două dintre așa-numitele ”programe de dezvoltare locală” pentru care a vrut să i se aloce fonduri de la CJ Botoșani sunt unicat la nivelul județului. Ioan Butnaru a cerut nici mai mult, nici mai puțin de 610.000 de lei pentru ”construire sală festivități” și 110.000 de lei pentru ”realizarea unui centru de tranzit pentru preluarea și cazarea victimelor violenței în familie”. La aceste obiective a adăugat și ”realizarea unui sistem supraveghere video pentru combaterea criminalității”. ”Doar” 175.000 de lei.

Nici liderul primarilor comunali nu poate înțelege cum se cer și cum se alocă banii

dumitru chelariuPreședintele filialei județene a Asociației Comunelor din România (ACOR) recunoaște că o mulțime de primari solicită fonduri anapoda, pentru obiective care nu au în realitate nici o legătură cu dezvoltarea localităților pe care le conduc. Susține la rândul său că de un deceniu încearcă să înțeleagă modul în care unele primării solicită și ajung să primească fonduri de la bugetul de stat prin CJ și Administrația Județeană a Finanțelor Publice.


”Când se acordă bani pe această cotă trebuie să te raportezi la ceva. Vă arăt și studiul meu asupra unor primării care mereu cereau: nu avem trotuar și vrem trotuar, nu avem aia și vrem aia. La un moment dat s-a spus să prezentăm contracte de finanțare sau să prezinți măcar un studiu de fezabilitate sau o documentație tehnico-economică pentru că acea documentație te-a costat bani și n-ai dat banii în van, deci obligatoriu ai deja născut un proiect local. Dar astea au fost luate mereu din păcate așa, doar ca număr și aici intervine subiectivismul”,


Dumitru Chelariu, președinte ACOR Botoșani.

”Micile șopârle” prin care se finanțează tot felul de prostii

Iar afirmațiile liderului primarilor rurali din județ sunt dovedite tocmai de situația întocmită de CJ înainte de distribuirea fondurilor pe localități. Primăriilor li s-a solicitat să menționeze, la programele de dezvoltare locală, dacă este vorba de un obiectiv nou sau unul în continuare, numărul contractului și data semnării. Doar 36 de primării au specificat aceste informații, celelalte solicitând fonduri pentru tot felul de obiective fără a preciza dacă au sau nu contract încheiat, condiții în care nu se mai putea discuta și despre o dată.
Președintele ACOR Botoșani crede că banii ar trebui repartizați pe o formulă matematică clară, direct de către Fisc, fiindcă sistemul actual permite introducerea a ”mici șopârle” prin care plenul Consiliului Județean să poată distribui fondurile către primării pe criterii politice.


”Care este rolul Consiliului Județean în înpărțeala asta? O să se supere dl Macaleți, dar normal ar trebui prin instituțiile statului, după o anumită formulă. Ei nu adună bani, Consiliul Județean nu este o instituție care să adune taxe, nu își are rostul, e un organism intermediar care la un moment dat are și el un rol dintr-ăsta de a împărți. Uneori mai corect, alteori mai puțin corect”,


Dumitru Chelariu, președinte ACOR Botoșani.

”S-au cerut sume imense”

dorin birtaDacă unii primari au solicitat fonduri pentru ”programe de dezvoltare locală”, alții nu au cerut nici un leu și atunci se naște întrebarea: cine a procedat corect, primarii care au fost sinceri și au recunoscut că nu au obiective care să se încadreze la amintitul capitol sau cei care au solicitat bani pentru tot felul de lucrări care nu au nici o legătură cu ”programe de dezvoltare locală”? Răspunsul CJ-ului înclină către primarii din categoria întâi.


”Acelea nici nu s-au luat în calcul. S-au luat în calcul strict proiectele pe cofinanțări, după cum a declarat și președintele. S-au cerut sume imense, de nu știu câte ori mai mari față de ce aveam disponibil. Necesarul fiecărei unități administrativ-teritoriale este de zece ori mai mare față de fondurile pe care le aveam la dispoziție. E foarte complicat”,


Dorin Birta, vicepreședinte CJ Botoșani.


18 localități din județ


nu au solicitat bani pentru ”programe de dezvoltare locală”: Avrămeni, Bucecea, Concești, Corlăteni, Corni, Coșula, Coțușca, Curtești, Frumușica, Gorbănești, Hudești, Manoleasa, Mihăileni, Santa Mare, Stăuceni, Șendriceni, Ștefănești, Unțeni.

Primarul mincinos vs primarul sincer

Culmea este însă că, deși figurează printre primăriile care nu au solicitat fonduri, Coțușca are de fapt proiecte pentru care necesită cofinanțare.


”Noi avem mai multe școli și pentru a obține autorizație sanitară trebuie să efectuăm anumite lucrări. Avem proiecte depuse la Ministerul Dezvoltării și suntem obligați să contribuim cu o cotă de cofinanțare și de accea am cerut bani de la Consiliul Județean”,


Dan Vezeteu, primar Coțușca.


Experiența arată însă că primarii suferă mult la capitolul sinceritate. Iar ultima demonstrație a fost chiar la atribuirea fondurilor de la bugetul de stat pe 2017, când o mulțime dintre ei au anunțat CJ-ul că au arierate și, ca atare, trebuie să primească sume mai mari. Consiliul Județean a efectuat o verificare la Finanțe și a descoperit că mai multe administrații locale nu avea de fapt arierate.

loading...
Dezmăț financiar la Primărie: Angajații au cheltuit banii pe mesaje enjoy și convorbiri cu suprataxă
Cele șapte minuni investiționale ale județului, de la becurile... telefonice la pietonalul din comuna fără asfalt – GALERIE FOTO
Împărţeală social-democrată a banilor la drumuri: primarii PSD – cele mai mari fonduri – LISTA
CJ a repartizat banii primăriilor: O comună PSD bate toate oraşele, două localităţi PNL - 0 lei şi 0 bani – LISTA

 

Îngrijitoare de lux la Spitalul Mavromati: Lefuri în plată de 6.000 - 9.000 de lei
Nu există posturi mai bine sau mai prost remunerate. În România angajatorii sunt cei care provoacă discrepanțele uriașe între mediul privat și cel bugetar.Și se ajunge astfel ca două persoane care prestează practic aceeași activitate, dar în locuri diferite, să aibă salarii diametral opuse, ca valoare.
După 31 de ani, Primăria Botoșani a înregistrat la OSIM „Premiul Național de Poezie Eminescu”: Eminescu este al nostru, al tuturor / Dacă dorește să-l provincializeze, să-l facă de nivel local, să implice și aprozarul nu știu care...
După trei decenii în care manifestările dedicate Zilelor Eminescu au fost organizate de Fundația Culturală Hyperion, de anul viitor organizatorii ar putea fi alții.Primăria municipiului Botoșani, finanțatorul principal al acestor evenimente culturale, a devenit proprietară pe titulatura premiului.
Lichidare până la capăt: S-a scos la vânzare și o cale ferată din ograda orașului - O să vină romii până la urmă să o cumpereGALERIE FOTO
Cabinetul Individual de Insolvență (CII) ”Dascălu Constantin Lulu” continuă încercarea de recuperare a datoriilor SC Termica SA. La 11 ani de la intrarea în faliment a fostei societăți de termoficare a orașului, în patrimoniul acesteia încă se mai găsesc bunuri care pot fi valorificate.
Marea ”pilăreală”: Statul a uitat de concursuri, puzderie de instituții conduse de interimarii cu pile la partid
”Exercită cu caracter temporar”, ”promovare temporară”, ”delegare atribuții”, ”preluare sarcini”, toate aceste expresii sofisticate nu fac altceva decât să ascundă la Botoșani un fenomen care a luat amploare în pandemie. La conducerile a tot mai multe instituții sunt propulsați oameni fără concurs, dar cu carnetul potrivit de partid.
„Omul care mânca două pâini” la companiile orașului, dat afară de la societatea în faliment care a îngropat Primăria în datorii
S-au câștigat și se câștigă bani frumoși la societățile Consiliului Local Botoșani, indiferent de situația lor financiarăDirectorul cu două salarii din termie și-a încheiat contractele de șef și a rămas doar cu statutul de angajat la Modern Calor
TRAGEDIA de la Huțani reprodusă după 41 de ani! Cât de pregătit e Botoșaniul să intervină la un accident de o asemenea amploare? – VIDEO 
Seria articolelor privitoare la cea mai mare tragedie rutieră a României se încheie cu un exercițiu de imaginație. Colonelul Decebal Muraru, inspectorul-șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) „Nicolae Iorga”, a participat alături de Botoșăneanul la acest demers după un salt în trecut, pornind de la momentul în care s-a aflat de accident. 
Afaceri cu șomeri anchetate de Poliție și Agenția de Integritate, angajați de la AJOFM prinși în morișca subvențiilor
Polițiștii botoșăneni desfășoară o anchetă care vizează modul în care mai multe societăți comerciale și o organizație neguvernamentală au încercat, și unele chiar au și reușit, să obțină subvenții de la bugetul de stat și cel european prin Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM).
Femeia aruncată printre cadavre care a înviat la morgă: Mama, tu ai fost moartă și ești vie, ce ai văzut acolo?VIDEO & FOTOGALERIE
Aproape 42 de ani trecuți din ziua accidentului de la Huțani nu au fost nici pe departe suficienți pentru ca Virgina Varvarei, astăzi pensionară, să uite clipele îngrozitoare prin care a fost nevoită să treacă. Povestea acesteia este probabil cea mai tulburătoare dintre toate cele ale supraviețuitorilor pe care Botoșăneanul a reușit să îi găsească și să îi intervieveze.
”Șoferii iadului”, vinovații de serviciu în ”epoca de aur”: Mergeai non-stop până picai, mai ațipeai... / Când porneai motorul scotea o fumăraie că autogara nu se mai vedeaVIDEO & FOTOGALERIE
Despre modul inuman, un veritabil atentat la siguranța vieții, în care se circula în perioada comunistă...
Loading...
Șoferul din autobuzul groazei a murit sub ochii soției și a lăsat orfani trei copii, două amenzi – singurele pedepse pentru 48 de morți
Cea mai mare tragedie rutieră din istoria României a avut eroul său negativ. Pentru că în comunism sistemul nu putea fi decât perfect, cei care greșeau erau doar oamenii. Chiar dacă, atunci când vorbim despre șoferi de exemplu, erau nevoiți să circule cu autobuze vechi, pline de improvizații și cu anvelope noi, dar cu defecte de fabricație.
OMAGIU adus după 41 de ani de la tragedia în care au murit aproape 50 de botoșăneni - Troiță ridicată de Consiliul Județean și Primărie – VIDEO
Seria articolelor realizate de publicația Botoșăneanul despre tragedia care a avut loc la Huțani în urmă cu mai bine de patru decenii se aproapie de final. Atât cât s-a putut în condițiile date, am încercat să călătorim într-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat pentru a readuce în atenție accidentul care rămâne pe primul loc în România, în privința numărului ridicat de morți.
Tragedia de la Huțani, dezvăluită în presa comunistă doar la anunțurile de condoleanțe: A fost tratat drept un accident de muncă
Tragedia de la Huțani nu a existat și totul a fost doar un vis urât dacă ar fi să ne luăm după presa botoșăneană din acea perioadă. Presă ce însemna de fapt un singur ziar care nu a pomenit ceva despre cel mai mare accident rutier din istoria României.
Adevărul făcut scrum! Dosarul accidentului de la Huțani TOPIT de Parchet și Poliție – GALERIE FOTO singurele IMAGINI de la tragedia rutieră
Autoritățile au distrus toate dosarele și documentele cu fotografii anexate, declarații de martori, expertize sau rezultate ale cercetărilor penale care au existat în urma celei mai mari tragedii rutiere din țara noastră.Accidentul rutier cu morți colective a avut loc la Huțani pe 29 iunie 1980, când un autobuz s-a răsturnat cu roțile în sus într-o mlaștină, iar în jur de 50 de oameni și-au pierdut viața.
PREMIERĂ: Colonelul Vasile Botezatu, dezvăluiri amănunțite despre ancheta celei mai mari tragedii rutiere a României: Era o situație de război! VIDEO
Jumătatea vieții i-a fost marcată colonelului botoșănean Vasile Botezatu de cea mai mare tragedie rutieră care s-a petrecut vreodată în România, la Huțani – Botoșani.A avut implicare directă în cercetarea ulterioară și, acum, la venerabila vârstă de 81 de ani, își amintește clar modul în care s-a derulat ziua de 29 iunie 1980.
Loading...
Dezvăluiri după 4 decenii: Anvelopa care a explodat era nouă, ”autobuzul morții” avea doar o ușă și transporta oameni pe... motor
A doua zi după accidentul din 29 iunie 1980 de la Huțani s-a constituit o comisie de constatare tehnică a condițiilor în care s-a produs tragedia. Autobuzul a fost scos din apă cu o macara și transportat la garajul IJTL – Întreprinderea Județeană de Transport Local Botoșani.
Televiziunea Română a ajuns la Botoșani pentru cea mai mare tragedie rutieră din România: Sunt încă întrebări la care după 41 de ani nu se știe răspunsul GALERIE FOTO & VIDEO
Seria de articole inițiată de Botoșăneanul despre accidentul rutier care a avut loc la Huțani în 29 iunie 1980, când un autobuz cu circa 85 de persoane s-a răsturnat într-o mlaștină, a readus în atenția publică această tragedie unică în România prin proporțiile sale. Atunci când s-a produs, a fost înregistrat drept cel mai groaznic accident rutier de pe glob.
Dumitru Zmău în fața celei mai mari tragedii din carieră: Erau distruși. Oameni plângeau, țipau, răcneau. O nenorocire ca asta sper să nu mai prind în viața asta - VIDEO
Doar cei care au prins o bucată din comunism își pot aminti cum decurgeau călătoriile între localități sau cele interjudețene. Autobuzele plecau exclusiv din autogări, nu existau firme private, cum sunt în zilele noastre, pentru transportul călătorilor la orice destinație dorită. Nu erau bilete rezervate, aer condiționat sau altele de acest gen.
Pompierul care a intervenit la tragedia de la Huțani: Se scoteau oameni, intra unul, ieșea altul / Când vezi ce ai văzut acolo... nu-ți găsești cuvintele - VIDEO
Pe Liviu Adronic l-am cunoscut prin prisma activităților din ultimele două decenii, el dezvăluindu-și public sufletul sensibil îndrăgostit de cultură. A apărut și s-a poziționat firesc în mijlocul evenimentelor artistice ca și cum ar fi fost acolo dintotdeauna. Puțini cunosc faptul că Liviu Andronic a trăit o zi și o noapte în mijlocul celei mai mari tragedii rutiere care a lovit România. Și care l-a schimbat și pe el, pe viață. Deși, nu a pierdut pe nimeni drag. A preluat însă din durerea celorlalți, a celor care și-au plâns morții.
Eroul care OFICIAL nu există! Gheorghe Podaru, omul care într-o după-amiază de vară a salvat șase oameni din mlaștina de la Huțani: Totul s-a petrecut într-o tăcere de mormântVIDEO & GALERIE FOTO
Ne reîntoarcem în timp, în duminica zilei de 29 iunie 1980, în localitatea Huțani, unde a avut loc cea mai mare tragedie rutieră a României.Gheorghe Podaru a avut o implicare uriașă în partea a doua a evenimentului rutier, în ceea ce s-a înțeles pe atunci a fi misiunea de salvare.
Mărturiile femeii care a supraviețuit celei mai mari tragedii rutiere din România: Șoferul a strigat - ne răsturnăm / Fetițele alea au murit cu garoafele în mânăVIDEO & FOTO
Margareta Hergheligiu avea 27 de ani în anul care avea să marcheze iremediabil sute de oameni din trei județe ale Moldovei și este una dintre puținele persoane care a supraviețuit teribilului accident rutier din 29 iunie 1980.Își amintește fiecare detaliu extrem de clar, iar amintirile încă-i rănesc memoria pentru că, în cei 41 de ani care au trecut de atunci, nu s-a oprit din întrebările adresate Divinității: „De ce am trăit eu și nu unul dintre copiii care se aflau în autobuz? Sau una dintre familiile fericite care se aflau printre călători?”.
cel de la Frumusica nu a cerut bani pentru că nu stie ce să facă cu ei, pe el funcţia de primar l-a obosit nu este de loc implicat în ceea ce inseamna viaţa acestei comunităţi. N-a facut 1m de trotuar, apa, abia acum in 2017, ani de zile le-a spus oamenilor că dacă vor apă să-şi facă fântâni, aici nu există nici o activitate culturală,nici o acţiune gen ziua comunei, nimic. Şi când te gândeşti că l-au votat pentru încă 4 ani, vorba ceea ,, ce-şi face omul cu mâna lui.....
13 martie 2017, 10:07
Sondaj
Ar trebui introduse uniformele școlare obligatorii?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
”Eu mergeam la cumătrii neinvitat. Aveam consilierii mei care îmi spuneau: vezi că am aflat că este botez la cutare. Și imediat mă duceam. La unii le era rușine să mă invite. Nu exista înmormântare într-o familie de liberali ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.9474 lei
USD
Dolarul SUA
4.7141 lei
CHF
Francul elveţian
4.8270 lei
GBP
Lira sterlină
5.8404 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.6881 lei
XAU
Gramul de aur
276.8333 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2466 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2792 lei
AUD
Dolarul Australian
3.2954 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.6722 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2001 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6648 lei
Vremea
astăzi
Botosani
20.6 o C
Dorohoi
20.7 o C
Bucecea
19.9 o C
Darabani
13.7 o C
Saveni
21.1 o C
Ştefăneşti
13.6 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.