Botoşanii de altădată
Tânărul Ceaușescu pe scena Teatrului ”Mihai Eminescu”, spectacolul ”monumental” care a adunat toată suflarea artistică a orașului - FOTO

În ianuarie 1978, Nicolae Ceaușescu împlinea 60 de ani de viață și nu mai puțin de 45 de ani de activitate revoluționară. De 11 ani conducea Partidul Comunist și ducea România ”pe cele mai înalte culmi ale socialismului”.

Ceaușescu și poporul!

 

Anul 1978 se anunța a fi unul cu adevărat glorios pentru ”cel mai iubit fiu al poporului”. Nu și pentru poporul cel iubitor, care se afunda tot mai mult în lipsuri și sărăcie. Însă nu începuse raționalizarea alimentelor, nici măsurile dure de întrerupere zilnică a curentului și a căldurii.

 

Este anul în care Nicolae și Elena Ceaușescu sunt primiți de Regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham. O vizită glorioasă, dar asupra căreia planează multe umbre și care a lăsat în urmă și câteva întâmplări anecdotice, dacă ar fi să îi dăm crezare lui Robert Hardman, autorul cărţii “Regina noastră”, care povestește cum Elisabeta a II-a s-a ascuns după un tufiş în grădină, evitând astfel o discuţie cu cuplul prezidențial sosit din România. Motivul, spune Hardman, era acela că regina fusese foarte deranjată de decizia guvernului de a-i invita la palat pe Ceaușești.

 

 

Tot în 1978, Ceauşescu este primit şi de Jimmy Carter, preşedintele SUA. Carter decide să prelungească clauza naţiunii celei mai favorizate acordate României, ceea ce însemna credite cu dobânzi mici sau acces la tehnologie avansată.

 

Acasă, însă, poporul nu era deloc încântat de succesele lui Ceaușescu pe plan internațional, chiar dacă acestea erau îndelung prezentate pe ecranele televizoarelor. România era în plină industrializare, în fabrici și uzine erau aduși să muncească muncitori necalificați ce soseau cu miile de prin sate. Cozile la alimente erau și ele tot mai prezente, alimentele de bază tot mai greu de găsit.

 

Erau anii în care sălile de spectacole găzduiau concertele celor de la Iris (înființată în 1976) și Holograf (apărută chiar în 1978 pe piața muzicală).

 

În 1978, Virginia Ruzici, care astăzi, 31 ianuarie, împlinește 66 de ani, triumfa la Roland Garros (Paris), învingând-o pe o pe câștigătoarea din 1977, Mima Jaušovec, cu scorul de 6-2, 6-2.

 

 

21 ianuarie 1978, Botoșani

 

Un eveniment teatral unic în România acelor ani se derula în nordul țării.

 

Doi membri ai Cenaclului literar de la Scornicești (locul natal al lui Nicolae Ceaușescu) scriu un text dedicat ”fiului poporului”. Cei doi sunt Gheorghe Bărbulescu și Tiberiu Vidra. Întâmplător sau nu, numele Bărbulescu era unul celebru în epocă. Sora lui Nicolae Ceaușescu, Elena (n.1928-m.2001), se căsătorise cu Constantin Bărbulescu. Frați, fii și nepoți cu numele Bărbulescu aveau să își găsească și ei locul în nomenclatura ceaușistă.

 

Cert este că în 1978, pe scena Teatrului ”Mihai Eminescu” din Botoșani se monta ”Simfonia tinereții”, de Gh. Bărbulescu și Tiberiu Vidra.

 


(Revista Teatrul nr.2, februarie 1978)

 

Regia este semnată de Constantin Dinischiotu (n. 1927-m.2008). Dinischiotu avea atunci 51 de ani, urmase cursurile Facultății de Litere și ale Facultății de Drept din București, iar timp de un an (1950–1951) își trecuse în portofoliu și cursuri de perfecționare la Academia de Film din București.

 

Dinischiotu ajunsese la Botoșani după ce mai întâi activase ca regizor și director la mai multe teatre din țară: Teatrul ”Alexandru Davila” din Pitești (1953–1958; 1967–1974), Teatrul din Valea Jiului, Petroșani (1958–1959), Teatrul din Constanța (1959–1967).

 

La Teatrul ”Mihai Eminescu” din Botoșani vine în 1974 și rămâne până în anul 1977, când montează ”Simfonia tinereții”, premieră ce avea să aibă loc la începutul anului 1978. Întâmplător sau nu, după spectacolul de la Botoșani, Constantin Dinischiotu pleacă la București, unde din anul 1978 până în 1994 este angajat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română.

 

Constantin Radu-Maria va consemna în amănunt evenimentul teatral în numărul 2 din 1978 al revistei ”Teatrul”, cronicarul prezentând elogios spectacolul ”omagial, de puternică vibrație patriotică și de aleasă ținută artistică, închinat împlinirii a 60 de ani de viață și a 45 de ani de activitate revoluționară a secretarului general al partidului, a președintelui țării, tovarășul Nicolae Ceaușescu”.

 


(Constantin Radu-Maria)

 

Aflăm astfel că Teatrul din Botoșani ”a ales, poate, ideea cea mai originală și, prin sentimentul ce-o inspiră, cea mai de preț: el a înfățișat publicului său momente din tinerețea revoluționară a  marelui bărbat de stat care este, astăzi, tovarășul Nicolae Ceaușescu”.

 

Textul de la care a plecat acest spectacol a fost, în fapt, insuficient pentru a reda ”aura de sublim”, astfel că regizorul Constantin Dinischiotu a sporit potențialul dramatic print ”intercalarea unor recitative vocale realizate din montajul unor versuri închinate președintelui țării de către unii dintre cei mai valoroși poeți contemporani și a unor cântece pline de patos revoluționar”.

 

 

Impresionantă desfășurare de forțe

 

Pentru ca spectacolul să atingă cele mai înalte culmi, iar ”aura de sublim” să fie una pe măsura eroului comunist, regizorul a cooptat întreaga suflare a Botoșanilor.

 

Astfel, pe lângă actorii Teatrului ”Mihai Eminescu” distribuiți în spectacol, se vor alătura alții care vor fi responsabili de recitarea odelor închinate lui Ceaușescu. A fost adus pe scenă corul Liceului Pedagogic din Botoșani, dar și Orchestra simfonică a Filarmonicii.

 

Aflăm din aceeași cronică publicată în revista de specialitate:

 

”Și, iată, am putut vedea, înfiorați de emoție, pe foarte tânărul revoluționar, încă aproape de copilărie, interpretat de actorul Geo Popa cu o forță de evocare rară, cu maturitate artistică, capabil să ilustreze fidel dominantele de caracter ale revoluționarului”.

 

Personajul principal se numea Nicoară Culae. Cronicarul ne prezintă și celelalte personaje:

 

”Am văzut atitudinea demnă, fermă, în fața procurorului (interpretat de Viorel Baltag, cu eleganță și cu finețe) și a inspectorului de poliție (interpretat de Ion Plăeșanu – figură schimonosită de ură împotriva tânărului revoluționar și de neputința de a trece peste ordinele superiorului). L-am văzut, apoi, pe tânărul erou în drum spre casă, trimis din post în post. I-am văzut oboseala, dar și tăria, tăcerile încrâncenate; revederea cu cei dragi, de acasă: mama (în interpretarea Elenei Ligi) și cele două surori (interpretate de Narcisa Vornicu și Florita Rusu), îmbrățișarea cu tatăl (interpretat, cu naturalețe, de Doru Buzea), o îmbrățișare bărbătească, plină de afecțiune reținută.

L-am mai văzut în focul bătăliei antifasciste, rostind memorabilele îndemnuri la luptă, precum și în timpul Insurecției, alături de tovarășa sa de viață și de luptă revoluționară (interpretă, Tamara Popescu), îndemnând la unitatea frontului antifascist. Momente emoționante pentru noi, momente ale istoriei țării, prezentate și retrăite, cum e și firesc, prin ceremonialul teatrului. Cu atât mai pregnantă mi-a apărut funcția teatrului de a fi ceremonialul retrăirii istoriei, al participării publice la actele eroului purtător de destin istoric”.

 


(Nicolae Ceaușescu)

 

Recitalurile, pe versuri ale poeților Al. Andrițoiu, Aurel Baranga, Mihai Beniuc, Petre Dragu, Mara Nicoară, Adrian Păunescu, Grigore Sălceanu, Ion Segărceanu, Elena Szabo, Dan Tărchilă și George Țărnea, au fost susținute de recitatorii Stelian Preda, Elena Ligi, Despina Marcu (”voce și ținută pline de patos”), Maria Maican (”cu rostire sensibilă”), Viorel Baltag (”voce frumos timbrată”), Mihai Velcescu, Cristina Radu, Wilhemina Câta, Tamara Popescu și Toma Vasile, care, spune  Constantin Radu-Maria în revista ”Teatrul”, ”au declamat, cu pasiune și cu dăruire, despre nobilele idealuri ale marelui sărbătorit, despre sentimentele înălțătoare ale poporului, pentru purtătorul și făuritorul de destin comunist, reușind să anime publicul până la tensiunea emoțională ce se cere cheltuită în ropote de aplauze”.

 

Nu mai prejos au fost, spune cronicarul, ”corul Liceului Pedagogic și orchestra simfonică din Botoșani, sub baghetele lui Modest Cichirdan și Gheorghe Cojocaru”, care ” au încununat, prin liantul sufletesc al muzicii, unitatea de sentiment și gândire a participanților la sărbătoarea primului bărbat al țării, sărbătoare a întregului popor”.

 

Și-au mai dat concursul, scrie revista ”Teatrul”, Școala Populară de Artă și formații de artiști amatori de la I.U.P.S. și ”Electrocontact” din Botoșani.

 

 

”Monumentalul spectacol de la Teatrul din Botoșani”

 

Ecoul spectacolului montat la Botoșani este unul mai mult decât răsunător, astfel că autorii textului vor lansa, în 1980, și varianta scrisă a textului, cartea purtând același titlu: ”Simfonia tinereții”.

 

 

Tot Constantin Radu-Maria va consemna evenimentul, amintind de spectacolul din 1978 astfel: ”Cunoscută unei părți a publicului românesc prin monumentalul spectacol de la Teatrul din Botoșani, în regia lui Constantin Dinischiotu, a apărut acum, la Editura Eminescu, piesa de teatru ”Simfonia tinereții”, încercare dramatic aparținând autorilor Gheorghe Bărbulescu și Tiberiu Vida”.

 

 

”Marea mea bucurie a fost la Botoşani”

 

Nu putem să nu amintim, la final, aportul artistic al regizorului Constantin Dinischiotu în Teatrul botoșănean. Mărturisirea emoționantă vine chiar din partea regizorului și este consemnată într-un volum omagial apărut în anul 2002 - ”L-a aşteptat pe Molière în gară…”:

 

”În afară de operă, am abordat toate genurile şi marea mea bucurie a fost la Botoşani, unde, împreună cu Ion Olteanu, Constantin Piliuţă, Vida Gheza şi Teodora Dinulescu, am reuşit să aducem pe scenă, după 100 de ani, cu sprijinul eminescologului Marin Bucur, opera dramatică a marelui Eminescu”.

 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
”Școala” de genii, locul din Botoșani care a dat țării minți luminate, de la academicieni la scriitori și pictori: Am devenit profesor, poate şi datorită acestei pregătiri iniţiale
Lumea academică este în doliu. Unul dintre cei mai mari lingviști ai țării - absolvent al unei școli botoșănene - a trecut la cele veșnice.
S-a stins un medic botoșănean - Trei generații, trei oameni de valoare, trei povești impresionante de viață - FOTO
O veste tristă ne-a reamintit povestea fascinantă a unei familii de botoșăneni. Un preot și doi medici, destine de excepție, care au scris istorie în teologie și în medicină.
Povestea unei spargeri cu autori neidentificați nici după 20 de ani și un obiect care leagă aproape misterios trei familii cu blazon
Un loc din nordul județului Botoșani are o poveste incredibilă, ce poate deveni oricând subiectul unui film documentar cu accente dramatice pe destinul unei familii care a dat țării politicieni de primă mână, scriitori de excepție, artiști și încă mulți oameni destoinici.
În căutarea bradului sădit de Iorga, martorul care s-a întors la Ipoteşti şi a murit în ziua comemorării lui Eminescu – GALERIE FOTO
A fost secretarul particular al lui Nicolae Iorga. Profesor la clasa palatină, unde învăța viitorul rege Mihai. A scris sute de studii și a semnat cărți ce s-au bucurat în timp de aprecierea multor oameni de seamă. Înainte de a muri a revenit la Ipotești, în căutarea bradului argintiu.
Cum îl sărbătoreau botoșănenii pe Enescu acum 90 de ani, o întâlnire emoționantă între un copil și un geniu al muzicii - FOTO               
După aproape un secol, Botoșanii nu mai au aproape nimic din gloria orașului de odinioară. Parfumul fostelor grădini ce concurau cu cele ale marilor capitale europene, casele modelate în linii arhitectonice care mai păstrează și astăzi, chiar în ruină fiind, parfumul de epocă, oamenii pentru care arta însemna mai mult decât colecții de fotografii lângă monumente suferinde... 
INTERVIU - Alexandru Hriscu și Botoșaniul de odinioară: Există o lipsă de patriotism local și o indiferență crasă la nivelul autorităților care ar trebui să se ocupe de patrimoniul orașului
”Această pagină tratează file din istoria vizuală și documentară a oraşului Botoşani din diferite surse documentare online sau offline. Pentru amintirea vremurilor trecute, tuturor botoșănenilor de pretutindeni”. Este descrierea uneia dintre cele mai urmărite și îndrăgite pagini din mediul virtual, Botoșaniul de odinioară.
În martie 1990 a aplanat conflictul de la Târgu Mureş, botoşăneanul lăudat de Vasile Milea care i-a refuzat pe ruşi şi l-a înfruntat de Iliescu
Erou sau ”personaj coleric”? Militar de carieră sau un simplu supus? Curajos sau dornic de afirmare? Poate că nici un alt general al Armatei Române nu a fost atât de controversat ca acest botoșănean care, dincolo de gradele militare, s-a bucurat și de distincții civile precum titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.
Un oraș la limita supraviețuirii: Industria glorioasă transformată în ruine, abandonată sau fărâmițată în doar câțiva ani
Locul care în urmă cu jumătate de secol producea utilaje și echipamente căutate în întreaga lume se mai mândrește, în anul de grație 2021, doar cu titlul de oraș cu cel mai curat aer din România.
Mințile luminate care au făcut istorie: Primul doctor în medicină din Moldova, botoșăneanul care a luptat cu varicela și a învins holera
În urmă cu 100, chiar 200 de ani, Botoșanii aveau parte de oameni cultivați, străluciți, îndrăzneți. Oameni care au luptat cu molime dintre cele mai cumplite și le-au învins.
Loading...
Kilometrul zero al culturii naționale, locul din Botoșani pe care comuniștii voiau să îl declare ”rezervație de arhitectură urbană” – GALERIE FOTO
Locul nașterii poetului Mihai Eminescu. Biserica în care a fost botezat Mihai Eminescu. Vechi străzi de promenadă, clădiri care poartă în ziduri neștiute povești de dragoste sau secretele niciodată aflate ale comercianților de tot soiul. Un ansamblu urban unic în Moldova, o bogăție ignorată și abandonată astăzi.
”Copilul etern” al teatrului românesc a jucat pe scena de la Botoșani: A fost o perioadă fericită din viața mea / Îmi plăceau oamenii care umpleau până la refuz sălile de spectacol GALERIE FOTO
I se spune actrița-veselie, actrița-poveste. Însă, mai presus de toate, este ”copilul etern” al teatrului românesc. În acest an împlinește 80 de ani de viață, un destin de excepție, o carieră dedicată artei, o călătorie de șase decenii care a cotit, o vreme, și către Botoșani.
Cum petrecea Paștile anticomunistul condamnat la moarte și executat de Securitate la Botoșani / De ce americanii nu au mai ajuns niciodată
Condamnat la moarte de comuniști, s-a predat singur la Securitate, pentru a-și proteja familia. Folosit ca agent dublu, i-a trădat pe comuniști și s-a alăturat iarăși Rezistenței din munți. Prins din nou, a fost condamnat fără proces și împușcat pe poligonul Penitenciarului Botoșani.
Fostul director de la Europa Liberă, mărturisiri despre ”Botoșanii copilăriei mele”: Ne lumina și ne sfințea doar poezia lui Eminescu – GALERIE FOTO
”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!” Sunt cuvintele pe care părinții și bunicii noștri le-au ascultat ani la rând, cu urechea lipită de aparatul de radio, prin vocea celebră de la Vocea Americii sau Europa Liberă. Într-o vreme în care acest gest - ascultarea celor două posturi de radio - te putea duce în pușcăria comunistă...
Rana de pe obrazul Orașului Geniilor: Destinul dureros al casei care se prăbușește sub ochii noștri – GALERIE FOTO
În mijlocul orașului care a dat țării cel mai mare istoric și savant, o casă rezistă de mai bine de două secole, parcă anume spre a ne aminti că, acolo unde rădăcinile putrezesc, tulpina rămâne fără viață iar rodul se usucă și cade.  
Loading...
”Pe cine invităm la video” - Mineriada și botoșănenii, secvența care a făcut carieră: Ne dăm foc la toate autobuzele, asta a fost înţelegerea - FOTO&VIDEO
Greva minerilor din Lupeni, care în urmă cu o săptămână s-au blocat în subteran, a declanșat un adevărat remember istoric, televiziunile naționale întrecându-se în a redifuza imaginile care au îngrozit lumea la mijlocul anului 1990.
Nepoata lui Sadoveanu a debutat pe scena de la Botoșani, povestea unui interviu care a durat 500 de kilometri: S-a năpustit asupra mea să mă felicite și a refuzat să coboare
S-a bucurat de gloria lui, dar a și suferit după moartea scriitorului, când comuniștii nu au vrut să o mai știe în țară. O carieră în teatru începută la Botoșani, care continuă și astăzi, după zeci de ani de străinătate.
Cum arătau mătușile lui Eminescu și cum îl descrie pe Mihai chiar fratele său: Când râdea, râdea cu mare poftă, râs sincer – GALERIE FOTO
Sărăcia Botoșanilor, atât de des invocată în rapoarte, studii, statistici, nu ține doar de lipsa banilor, a investitorilor, a locurilor de muncă. Ci mai ales de lipsa de perspectivă atunci când vine vorba de a dezvolta și promova ceea ce există deja.
”Steaua sus răsare, Ceaușescu moare”: Cum au trăit botoșănenii primele ore ale libertății, copilul care își dădea sângele pentru răniți și botoșăneanul care și-a urcat familia pe clădirea Teatrului
1989. Până pe 21 decembrie, la Timișoara muriseră deja 73 de oameni, alți aproape 300 erau răniți. Pe 22 decembrie, la ora 12.08, cuplul Ceaușescu fuge. Până la decolarea elicopterului cu cei doi dictatori, la București muriseră 49 de oameni, alți 600 sunt răniți. Nici o persoană nu a fost oficial acuzată până în prezent de comiterea unor acte de terorism în cadrul revoluției din 1989.
Povestea maicii Atanasia, alungată din Agafton: A muncit în fabrică, a îngrijit bolnavii, apoi s-a întors să moară Acasă
Într-o zi de 11 decembrie închidea ochii pentru veșnicie o măicuță pentru care viața fusese nu doar o luptă, ci o mărturisire. Rugăciunea continuă, munca cinstită și iubirea de aproapele i-au fost crez și hrană pentru suflet.
Ultimul primar necomunist al Botoșanilor: Ne-a lăsat Fata Moartă și o extraordinară lecție de demnitate
Într-un sfârșit de noiembrie 30 se stingea din viață, în urmă cu 75 de ani, unul dintre marii oameni ai Botoșanilor. Avea 55 de ani și trăise cât pentru zece vieți.
Sondaj
Credeți că se vor termina la timp lucrările la drumul Botoșani - Târgu-Frumos, adică la data de 12 mai 2023?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Fiecare antrenor are calitățile lui. Eu pe cei pe care-i aduc încerc să găsesc ceva special. Cred că am nimerit multe lucruri la Mihai, îmi place mult cum relaționează cu jucătorii, că vrea să avem posesie. Eu cer spectacol ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9454 lei
USD
Dolarul SUA
4.8344 lei
CHF
Francul elveţian
4.9860 lei
GBP
Lira sterlină
5.7743 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.5733 lei
XAU
Gramul de aur
274.3444 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2509 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2073 lei
AUD
Dolarul Australian
3.2863 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.7087 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1997 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6647 lei
Vremea
astăzi
Botosani
19.4 o C
Dorohoi
18.4 o C
Bucecea
18.8 o C
Darabani
17.9 o C
Saveni
18.8 o C
Ştefăneşti
19.7 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.