Botoşanii de altădată
PRESA noastră: Eminescu aprecia ”smântâna inteligenţei literare” botoșănene, Ceaușescu lăuda Clopotul pentru ”mobilizarea şi antrenarea oamenilor muncii”

În urmă cu aproape 40 de ani, un jurnalist se întreba, într-un articol publicat în una dintre puținele reviste care circulau la acea vreme: ”Care este, totuși, cel mai vechi ziar din Botoșani?”.

Ion Maximiuc, despre el este vorba, încerca astfel, în numărul IV al revistei ”Hierasus” din anul 1981, o istorie a presei botoșănene, așezând dintru început laurii pe creștetul ”primului nostru gazetar care a activat și a scos ziare la Botoșani”, și anume Ion Veniamin Adrian (născut la Mihăileni, județul Botoșani, în 1837, mort la Pașcani, în 1875).

 

Jurnalistul pleca de la studiile publicate de profesorul Ștefan Cervatiuc (”Clopotul”, septembrie 1972), și care se bazau pe mărturia lui R. Zăstroiu (în "Dicţionarul literaturii române de la origini până în anul 1900"), potrivit căruia primul ziar a apărut la Botoșani în anul 1862 și se numea ”Independentul”. Este anul în care I. V. Adrian se mută la Botoșani unde înființează și o tipografie (după ce editase la Iași ”Bondarul”, publicație care își încetează activitatea în acel an).

 

Despre I. V. Adrian, care avea să trăiască doar 38 de ani, Iacob Negruzzi scria în "Convorbiri literare" (în 1876, la un an de la dispariția botoșăneanului):

 

"Adrian a avut o viaţă ciudată, căci a cercetat şi gustat din toate. Luarea aminte a publicului a fost atrasă asupra lui prin Bondarul, întâiul jurnal umoristic din Moldova, ale cărui glume destul de ghimpoase  îi făcu oarecare nume. După acea a fost succesiv tipograf, primar, subprefect, librar, poliţaiu, poet, deputat, redactor, profesor de filosofie, inspector al regiei monopolului tutunurilor și câte altele ce numai ştim ( ... ). Dacă literatura nu-l va cunoaşte, cel puţin lăutarii îl vor pomeni, căci mulți din ei vor fi câștigat bani buni de la înamorați nefericiți, cărora le cântau refrenul cunoscutei poesii ce Adrian a tradus-o din italienește: O, tu crudule” / Inimă n-ai, inimă n-ai!”.

 

”Independentul” a fost doar prima publicație dintr-o serie ce avea să apară odată cu venirea în Botoșani a lui I.V.Adrian. Astfel, ”Steluța” avea să fie, potrivit studiilor publicate la vremea sa de către Ileana Turușancu, primul periodic literar din nordul țării (apărut prima dată pe 21 ianuarie 1868). Au urmat ”Deșteptarea” (1869), ”Foiță pentru toți” și ”Bondarul de Botoșani (1869-1871), ”Felinarul” (1869).

 

Scotocitorii în istoria presei

 

La Botoşani, scrie Ion Maximiuc, de data aceasta în numărul V din 1983 al aceleiași reviste, ”preocupările de istorie a presei sunt vechi şi numeroase, cu toate că o lucrare de sinteză, cuprinzătoare, încă n-a fost publicată. O suită întreagă de harnici cercetători s-au aplecat cu grijă şi respect, mai ales în ultimul sfert de secol, asupra documentelor de arhivă, răsfoindu-le şi meditând la ele”, urmând apoi o înșiruire de personalități cu importante contribuții în acest sens: Ileana Turuşancu, Ştefan Cervatiuc, Gheorghe Amarandei, Maria Anisie, Andrei Cardaş, Nicolae Cîntec, Marin Florescu, Gheorghe Jauca, Emil Antonovici, Ionel Bejenaru, Maria Bucătaru, Lucian Valea, Stela Giosan, Stelian Cîrstean, Gheorghe Median, Liviu Şovan, Silvestri Ailenei, Ştefan Constantin, Ştefan Dragomir, Aurel Dorcu, Victor Maftei, Iosif E. Naghiu, ”şi lista e departe de a fi completă”.

 

O listă la care se decide să contribuie și Ion Maximiuc, fost redactor-șef la Clopotul, dată fiind propria mărturisire: ”Alăturând cercetarea proprie celor ale unora dintre cei amintiţi caut să realizez o sinteză de istorie a presei locale care, fără îndoială, va trebui încă corectată şi îmbogăţită”.

 

 

Eminescu: ”Ştiam odată că în vechiul târg al Botoşanilor se face pastramă bună, dar…”

 

Între anii 1873 și 1874 apare la Botoșani "Lectorul Român", apoi, după 1877, "Foaie pentru toţi", în fapt tot ”Lectorul Român”, dar cu altă denumire. Aceste publicaţii editau, scrie Maximiuc, "Calendarul Lectorului Român", imprimat la Tipografia lui I. V. Adrian, în care, alături de aceste informaţii utilitare, se publicau şi lucrări literare.

 

Potrivit studiilor realizate de Ileana Turuşancu, editorul acestor publicații era Gheorghe din Moldova, pseudonimul lui George Kernbach, fost prefect al judeţelor Botoşani şi Iaşi, căsătorit cu sora lui Vasile Conta (Ana, poetă), care era un publicist bine cunoscut în epocă, cu gusturi culturale rafinate.

 

Calitatea scrierilor avea să fie remarcată de însuși Mihai Eminescu, cel care, sub titlul "Literatură din Botoşani", semnala, în 1877, Calendarul "Lectorului Român".

 

 

"Ştiam odată că în vechiul târg al Botoşanilor se face pastramă bună… Dar că în Botoşani s-ar fi făcând şi literatură, şi-ncă literatură ştii cole! cu şic, asta n-o ştiam, pân-a nu ne veni Calendarul "Lectorului Român" pe anul 1877… Acest calendar conţine smântâna (ca să nu zicem crema) inteligenţei literare din acel oraş",

Mihai Eminescu, 12 ianuarie 1877

 

 

”Clopotul” începe să bată la Botoșani

 

Un loc aparte îl va ocupa, însă, o altă publicație botoșăneană. Este vorba despre ziarul ”Clopotul” (fondat în 1933), căruia Ion Maximiuc îi face o introducere pe măsură:

 

”În constelația presei comuniste și muncitorești s-a înscris, începând din perioada interbelică, cu o prestigioasă activitate, ziarul Clopotul, editat la 30 iunie 1933 de Scarlat Callimachi”.

 

Ziarul apare în vremea ilegalității comuniste, astfel că, după numai un an – la 10 decembrie 1934 –, este suprimat. Revine însă cu numeroase variante: Raza (28 iulie-18 august 1935), Soarele (23 august-13 octombrie 1935), Valul (21-25 octombrie 1935), Torţa (1-8 noiembrie 1935), Horia (27 iulie - 7 septembrie 1936), Cloşca (14 septembrie 1936), Steagul (22 septembrie 1936) şi Glasul nostru (10 iulie-31 iulie 1937).

 

 

Mesajul lui Ceaușescu, despre ”contribuția însemnată” a ziarului botoșănean

 

La mare cinste stătea, în 1983, mesajul transmis de ”tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la apariție”:

 

 

"Îmi amintesc, că, în acei ani de crâncene bătălii de clasă, împreună cu celelalte peste 300 de ziare şi reviste apărute sub îndrumarea Partidului Comunist Român, "Clopotul", devenit organ central de presă al Comitetului Naţional Antifascist, s-a ridicat cu hotărâre împotriva fascismului şi războiului, a militat cu înflăcărare pentru mobilizarea maselor largi populare la lupta revoluţionară pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice. (…) După Eliberare, în condiţiile noi ale înfăptuirii revoluţiei şi construcţiei socialiste, ziarul ”Clopotul" - preluând şi ducând mai departe bogatele sale tradiţii revoluţionare - a adus o contribuţie însemnată la mobilizarea şi antrenarea largă a maselor de oameni ai muncii din judeţul Botoşani în lupta şi munca pentru înfăptuirea politicii partidului de edificare a noii orânduiri sociale pe pământul patriei, de dezvoltare economico-socială a ţării şi creştere a nivelului de trai al poporului".

Nicolae Ceaușescu, la 50 de ani de la apariția ziarului ”Clopotul”

 

 

 

”Pentru a arăta pericolul în toată goliciunea lui apare Clopotul"

 

”Clopotul” apărea, așa cum am amintit, într-o perioadă în care Partidul Comunist Român se afla în ilegalitate, iar crezul jurnaliștilor fusese exprimat din chiar primul număr:

 

"Clopotul nu apare ca să înmulţească numărul foilor locale sau să le facă concurenţă. Clopotul are un crez şi va lupta hotărât fără a cunoaşte şovăirea şi nici târguiala pentru înfăptuirea lui. O mână de oameni, lipsiţi de răspundere morală, au otrăvit ani de-a rândul sufletele cinstite, dar necunoscătoare, a realităților. Ei au sădit ura de rasă şi au cultivat-o trăgând nenumărate foloase. Astăzi aceiaşi oameni caută să capteze mulţimea pentru cea mai greşită dintre idei - hitlerismul ( ... ) Pentru a arăta pericolul în toată goliciunea lui apare Clopotul".

 

(Va continua)

 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Rana de pe obrazul Orașului Geniilor: Destinul dureros al casei care se prăbușește sub ochii noștri – GALERIE FOTO
În mijlocul orașului care a dat țării cel mai mare istoric și savant, o casă rezistă de mai bine de două secole, parcă anume spre a ne aminti că, acolo unde rădăcinile putrezesc, tulpina rămâne fără viață iar rodul se usucă și cade.  
”Pe cine invităm la video” - Mineriada și botoșănenii, secvența care a făcut carieră: Ne dăm foc la toate autobuzele, asta a fost înţelegerea - FOTO&VIDEO
Greva minerilor din Lupeni, care în urmă cu o săptămână s-au blocat în subteran, a declanșat un adevărat remember istoric, televiziunile naționale întrecându-se în a redifuza imaginile care au îngrozit lumea la mijlocul anului 1990.
Nepoata lui Sadoveanu a debutat pe scena de la Botoșani, povestea unui interviu care a durat 500 de kilometri: S-a năpustit asupra mea să mă felicite și a refuzat să coboare
S-a bucurat de gloria lui, dar a și suferit după moartea scriitorului, când comuniștii nu au vrut să o mai știe în țară. O carieră în teatru începută la Botoșani, care continuă și astăzi, după zeci de ani de străinătate.
Tânărul Ceaușescu pe scena Teatrului ”Mihai Eminescu”, spectacolul ”monumental” care a adunat toată suflarea artistică a orașului - FOTO
În ianuarie 1978, Nicolae Ceaușescu împlinea 60 de ani de viață și nu mai puțin de 45 de ani de activitate revoluționară. De 11 ani conducea Partidul Comunist și ducea România ”pe cele mai înalte culmi ale socialismului”.
Cum arătau mătușile lui Eminescu și cum îl descrie pe Mihai chiar fratele său: Când râdea, râdea cu mare poftă, râs sincer – GALERIE FOTO
Sărăcia Botoșanilor, atât de des invocată în rapoarte, studii, statistici, nu ține doar de lipsa banilor, a investitorilor, a locurilor de muncă. Ci mai ales de lipsa de perspectivă atunci când vine vorba de a dezvolta și promova ceea ce există deja.
”Steaua sus răsare, Ceaușescu moare”: Cum au trăit botoșănenii primele ore ale libertății, copilul care își dădea sângele pentru răniți și botoșăneanul care și-a urcat familia pe clădirea Teatrului
1989. Până pe 21 decembrie, la Timișoara muriseră deja 73 de oameni, alți aproape 300 erau răniți. Pe 22 decembrie, la ora 12.08, cuplul Ceaușescu fuge. Până la decolarea elicopterului cu cei doi dictatori, la București muriseră 49 de oameni, alți 600 sunt răniți. Nici o persoană nu a fost oficial acuzată până în prezent de comiterea unor acte de terorism în cadrul revoluției din 1989.
Povestea maicii Atanasia, alungată din Agafton: A muncit în fabrică, a îngrijit bolnavii, apoi s-a întors să moară Acasă
Într-o zi de 11 decembrie închidea ochii pentru veșnicie o măicuță pentru care viața fusese nu doar o luptă, ci o mărturisire. Rugăciunea continuă, munca cinstită și iubirea de aproapele i-au fost crez și hrană pentru suflet.
Ultimul primar necomunist al Botoșanilor: Ne-a lăsat Fata Moartă și o extraordinară lecție de demnitate
Într-un sfârșit de noiembrie 30 se stingea din viață, în urmă cu 75 de ani, unul dintre marii oameni ai Botoșanilor. Avea 55 de ani și trăise cât pentru zece vieți.
Istorie cu parfum de romanță: Pe lângă plopii fără soț cu Rița, fecioara cu ochii sprințari… - FOTO&VIDEO
Le-am ascultat de sute, de mii de ori. Ne-au înmiresmat viața, ne-au bucurat sau înlăcrimat inima. Prea puțin se știe, însă, că unele dintre celebrele romanțe pe versurile lui Eminescu, de pildă, au fost create chiar în timpul vieții Poetului, acum mai bine de 130 de ani.
Loading...
Povestea mai puțin știută a ”novembriștilor” deportați la Botoșani și a șefului Miliției care a anunțat Revoluția cu o lună înainte: Stai dracului liniștit în banca ta, că oricum nu te prinde Crăciunul aici!
Astăzi se împlinesc 33 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov, din 15 noiembrie 1987. Revolta care a anunțat prăbușirea comunismului în România.
Botoșăneni hăituiți de Securitate din cauza unei scrisori: ”Trebuie să aflăm ce s-a întâmplat cu unii dintre semnatari”
Cei vizați ripostează și spun că, la Botoșani, nu și-au făcut decât datoria față de ”patrie și popor”. Și că tragerea lor la răspundere, după 1989, nu prea ar fi justificată: nu mai sunt membri de partid și nici nu se află în funcții publice.
PRESA liberă la Botoșani: Primul ziar independent cu bani de la ”Azur”, scriitorii-publiciști ba în plus, ba… în minus - FOTO
Continuăm în această săptămână, în rubrica Botoșanii de altădată, să aducem în atenție contribuțiile în domeniul presei botoșănene, fie că e vorba de creatori de ziar, fie că privim către cei care au încercat de-a lungul timpului o istorie a presei locale.
AMICUL ȚĂRANILOR înmormântat la Eternitatea: Îmbrăca straie sărace și umbla pe drum cu toporul la brâu, ”o figură care va sta și în istorie” – FOTOGALERIE
Cu adevărat un personaj atipic al vremii sale. Intelectual, entuziast și patriot – uneori peste măsură -, scriitor, excelent avocat și, așa cum avea să îi rămână și faima, un prieten al celor necăjiți. 
De la pojarnicii de ieri la pompierii de azi: Salvatori plătiți cu bani de la bogați, săracii ”să nu fie supăraţi la această dare”, pedepse cu amenzi sau 10 lovituri în fața casei
Astăzi, 13 septembrie, ne înclinăm cu respect în fața salvatorilor de vieți. Intră în foc, în apă, sub dărâmături. La înălțime sau în străfundul pământului, înfruntând intemperiile și dezastrele de tot soiul. În mijlocul oricărei nenorociri, prezența lor ne conferă siguranță, încredere, speranță. Ei sunt pompierii. Cărora le spunem astăzi La mulți ani!
Loading...
De pe scena de la Botoșani la Ursul de Aur de la Berlin: Debutul meu n-a fost numai un eveniment, a fost o încântare, o vrajă – GALERIE FOTO
Avea doar 23 de ani când debuta pe scena de la Botoșani. Și astăzi, după aproape jumătate de secol, își amintește cu emoție rolurile, dar mai ales oamenii alături de care a jucat în micul oraș moldav.
Artistul care a pictat îngerii cu aureole negre și muza ”inspiratoare” care s-a călugărit: ”Pentru moldoveni e un mare câştig, pentru botoşăneni e o reală mândrie”
Botoșaniul deține tezaure inestimabile, dar și locuri care încă ne oferă povești, istorii, întâmplări. Prea puțin cunoscute, de prea puțini aflate.
Un general botoșănean se sinucide: Cazul era închis pentru oficialităţi. Pentru istorie nu există, însă, cazuri 'închise'
O dramă care, chiar dacă are în mijlocul ei un nume prea puțin cunoscut astăzi, poartă în spate o poveste ale cărei semnificații sunt mult mai importante decât par la prima vedere. Un nume care merită să fie cunoscut aici, la Botoșani.
Castelul de pe deal, ruina în care sătenii așteaptă să își aline bătrânețea: ”Erau oameni buni cu țăranii, tare buni” – FOTO & VIDEO
A trecut de un război, dar a fost devastat de sătenii care, în holul castelului, au aruncat în flăcări întreaga bibliotecă. Preluat de comuniști, apoi părăsit și ros de scurgerea nemiloasă a timpului, astăzi străjuiește dealurile ca o fantomă a unui trecut pe care îl mai povestesc doar bătrânii satului. Bătrâni care așteaptă să se petreacă ceea ce se zvonește de o vreme: că la castel se va înființa un azil de bătrâni…
Securitatea lui Ceaușescu și intelectualii botoșăneni: ”Mi-am dat seama ce colegi am. Pentru un blid de linte te omoară” - FOTO
Când vorbim despre Securitate, gândul imediat merge către anii 50-60, cu odioasele arestări, torturi, hărțuiri, crime sau, nu de puține ori, reeducări și racolări ale celor care cedau în timpul anchetelor. Mai puțin s-a vorbit/scris despre Securitatea anilor ‘80.
Pustnicul fără biserică, atins de harul lui Dumnezeu: ”A trăit 100 de ani. Umbla desculț vara și iarna, vindeca bolnavii cu rugăciuni” – GALERIE FOTO
Istoria unui loc se construiește în secole, prin oamenii care o trăiesc. Pustnici sau simpli creștini, pelerini care bat cărările pe ploaie sau ninsoare, călugări care prin sfințenia lor tămăduiesc suferința semenilor.
Regretatul Emil Iordache, de la a cărei trecere în eternitate se împlinesc astăzi 15 ani, scria un pamflet pe un șervețel la adresa lui Ion Maximiuc, după 90, când ziaristul comunist înca avea un rol determinant în presa botoșăneană, în vremuri ilisciene, numind acel pamflet MAXIMIUCUL ÎNTRE RÂS ȘI PLÂNS, despre un ziarist care se voia slujbaș al adevărului după ce a slujit decenii la rând minciuna. Emil trăgea atunci un semnal de alarmă: comuniștii nu se dădeau deoparte, doar își vopseau cuvintele să pară altceva. Veritabilă pagină de istorie ne aduceți în atenție! Mulțumim.
11 octombrie 2020, 08:14
melimeloparis.ro%20
astratex.ro
Sondaj
Trebuie impuse anumite restricții persoanelor privind participarea la evenimente culturale, sportive, private în funcție de imunizarea sau neimunizarea cu vaccinul anti Covid?
Da
Nu
Nu știu
Declaraţia zilei
„Vreau să transmit botoșănenilor că nu sunt cei mai proști dintre români, cei mai dezinformați dintre români, cei mai săraci dintre români așa cum sunt portretizați de niște domni care vremelnic dețin puterea la București ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9184 lei
USD
Dolarul SUA
4.1486 lei
CHF
Francul elveţian
4.5849 lei
GBP
Lira sterlină
5.7813 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.7998 lei
XAU
Gramul de aur
241.9139 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2314 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3871 lei
AUD
Dolarul Australian
3.0777 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.3104 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1933 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6613 lei
Vremea
astăzi
Botosani
18.9 o C
Dorohoi
17.9 o C
Bucecea
18.2 o C
Darabani
17.5 o C
Saveni
18.9 o C
Ştefăneşti
19.0 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2021 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.