Botoşanii de altădată
PRESA noastră: Eminescu aprecia ”smântâna inteligenţei literare” botoșănene, Ceaușescu lăuda Clopotul pentru ”mobilizarea şi antrenarea oamenilor muncii”

În urmă cu aproape 40 de ani, un jurnalist se întreba, într-un articol publicat în una dintre puținele reviste care circulau la acea vreme: ”Care este, totuși, cel mai vechi ziar din Botoșani?”.

Ion Maximiuc, despre el este vorba, încerca astfel, în numărul IV al revistei ”Hierasus” din anul 1981, o istorie a presei botoșănene, așezând dintru început laurii pe creștetul ”primului nostru gazetar care a activat și a scos ziare la Botoșani”, și anume Ion Veniamin Adrian (născut la Mihăileni, județul Botoșani, în 1837, mort la Pașcani, în 1875).

 

Jurnalistul pleca de la studiile publicate de profesorul Ștefan Cervatiuc (”Clopotul”, septembrie 1972), și care se bazau pe mărturia lui R. Zăstroiu (în "Dicţionarul literaturii române de la origini până în anul 1900"), potrivit căruia primul ziar a apărut la Botoșani în anul 1862 și se numea ”Independentul”. Este anul în care I. V. Adrian se mută la Botoșani unde înființează și o tipografie (după ce editase la Iași ”Bondarul”, publicație care își încetează activitatea în acel an).

 

Despre I. V. Adrian, care avea să trăiască doar 38 de ani, Iacob Negruzzi scria în "Convorbiri literare" (în 1876, la un an de la dispariția botoșăneanului):

 

"Adrian a avut o viaţă ciudată, căci a cercetat şi gustat din toate. Luarea aminte a publicului a fost atrasă asupra lui prin Bondarul, întâiul jurnal umoristic din Moldova, ale cărui glume destul de ghimpoase  îi făcu oarecare nume. După acea a fost succesiv tipograf, primar, subprefect, librar, poliţaiu, poet, deputat, redactor, profesor de filosofie, inspector al regiei monopolului tutunurilor și câte altele ce numai ştim ( ... ). Dacă literatura nu-l va cunoaşte, cel puţin lăutarii îl vor pomeni, căci mulți din ei vor fi câștigat bani buni de la înamorați nefericiți, cărora le cântau refrenul cunoscutei poesii ce Adrian a tradus-o din italienește: O, tu crudule” / Inimă n-ai, inimă n-ai!”.

 

”Independentul” a fost doar prima publicație dintr-o serie ce avea să apară odată cu venirea în Botoșani a lui I.V.Adrian. Astfel, ”Steluța” avea să fie, potrivit studiilor publicate la vremea sa de către Ileana Turușancu, primul periodic literar din nordul țării (apărut prima dată pe 21 ianuarie 1868). Au urmat ”Deșteptarea” (1869), ”Foiță pentru toți” și ”Bondarul de Botoșani (1869-1871), ”Felinarul” (1869).

 

Scotocitorii în istoria presei

 

La Botoşani, scrie Ion Maximiuc, de data aceasta în numărul V din 1983 al aceleiași reviste, ”preocupările de istorie a presei sunt vechi şi numeroase, cu toate că o lucrare de sinteză, cuprinzătoare, încă n-a fost publicată. O suită întreagă de harnici cercetători s-au aplecat cu grijă şi respect, mai ales în ultimul sfert de secol, asupra documentelor de arhivă, răsfoindu-le şi meditând la ele”, urmând apoi o înșiruire de personalități cu importante contribuții în acest sens: Ileana Turuşancu, Ştefan Cervatiuc, Gheorghe Amarandei, Maria Anisie, Andrei Cardaş, Nicolae Cîntec, Marin Florescu, Gheorghe Jauca, Emil Antonovici, Ionel Bejenaru, Maria Bucătaru, Lucian Valea, Stela Giosan, Stelian Cîrstean, Gheorghe Median, Liviu Şovan, Silvestri Ailenei, Ştefan Constantin, Ştefan Dragomir, Aurel Dorcu, Victor Maftei, Iosif E. Naghiu, ”şi lista e departe de a fi completă”.

 

O listă la care se decide să contribuie și Ion Maximiuc, fost redactor-șef la Clopotul, dată fiind propria mărturisire: ”Alăturând cercetarea proprie celor ale unora dintre cei amintiţi caut să realizez o sinteză de istorie a presei locale care, fără îndoială, va trebui încă corectată şi îmbogăţită”.

 

 

Eminescu: ”Ştiam odată că în vechiul târg al Botoşanilor se face pastramă bună, dar…”

 

Între anii 1873 și 1874 apare la Botoșani "Lectorul Român", apoi, după 1877, "Foaie pentru toţi", în fapt tot ”Lectorul Român”, dar cu altă denumire. Aceste publicaţii editau, scrie Maximiuc, "Calendarul Lectorului Român", imprimat la Tipografia lui I. V. Adrian, în care, alături de aceste informaţii utilitare, se publicau şi lucrări literare.

 

Potrivit studiilor realizate de Ileana Turuşancu, editorul acestor publicații era Gheorghe din Moldova, pseudonimul lui George Kernbach, fost prefect al judeţelor Botoşani şi Iaşi, căsătorit cu sora lui Vasile Conta (Ana, poetă), care era un publicist bine cunoscut în epocă, cu gusturi culturale rafinate.

 

Calitatea scrierilor avea să fie remarcată de însuși Mihai Eminescu, cel care, sub titlul "Literatură din Botoşani", semnala, în 1877, Calendarul "Lectorului Român".

 

 

"Ştiam odată că în vechiul târg al Botoşanilor se face pastramă bună… Dar că în Botoşani s-ar fi făcând şi literatură, şi-ncă literatură ştii cole! cu şic, asta n-o ştiam, pân-a nu ne veni Calendarul "Lectorului Român" pe anul 1877… Acest calendar conţine smântâna (ca să nu zicem crema) inteligenţei literare din acel oraş",

Mihai Eminescu, 12 ianuarie 1877

 

 

”Clopotul” începe să bată la Botoșani

 

Un loc aparte îl va ocupa, însă, o altă publicație botoșăneană. Este vorba despre ziarul ”Clopotul” (fondat în 1933), căruia Ion Maximiuc îi face o introducere pe măsură:

 

”În constelația presei comuniste și muncitorești s-a înscris, începând din perioada interbelică, cu o prestigioasă activitate, ziarul Clopotul, editat la 30 iunie 1933 de Scarlat Callimachi”.

 

Ziarul apare în vremea ilegalității comuniste, astfel că, după numai un an – la 10 decembrie 1934 –, este suprimat. Revine însă cu numeroase variante: Raza (28 iulie-18 august 1935), Soarele (23 august-13 octombrie 1935), Valul (21-25 octombrie 1935), Torţa (1-8 noiembrie 1935), Horia (27 iulie - 7 septembrie 1936), Cloşca (14 septembrie 1936), Steagul (22 septembrie 1936) şi Glasul nostru (10 iulie-31 iulie 1937).

 

 

Mesajul lui Ceaușescu, despre ”contribuția însemnată” a ziarului botoșănean

 

La mare cinste stătea, în 1983, mesajul transmis de ”tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la apariție”:

 

 

"Îmi amintesc, că, în acei ani de crâncene bătălii de clasă, împreună cu celelalte peste 300 de ziare şi reviste apărute sub îndrumarea Partidului Comunist Român, "Clopotul", devenit organ central de presă al Comitetului Naţional Antifascist, s-a ridicat cu hotărâre împotriva fascismului şi războiului, a militat cu înflăcărare pentru mobilizarea maselor largi populare la lupta revoluţionară pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice. (…) După Eliberare, în condiţiile noi ale înfăptuirii revoluţiei şi construcţiei socialiste, ziarul ”Clopotul" - preluând şi ducând mai departe bogatele sale tradiţii revoluţionare - a adus o contribuţie însemnată la mobilizarea şi antrenarea largă a maselor de oameni ai muncii din judeţul Botoşani în lupta şi munca pentru înfăptuirea politicii partidului de edificare a noii orânduiri sociale pe pământul patriei, de dezvoltare economico-socială a ţării şi creştere a nivelului de trai al poporului".

Nicolae Ceaușescu, la 50 de ani de la apariția ziarului ”Clopotul”

 

 

 

”Pentru a arăta pericolul în toată goliciunea lui apare Clopotul"

 

”Clopotul” apărea, așa cum am amintit, într-o perioadă în care Partidul Comunist Român se afla în ilegalitate, iar crezul jurnaliștilor fusese exprimat din chiar primul număr:

 

"Clopotul nu apare ca să înmulţească numărul foilor locale sau să le facă concurenţă. Clopotul are un crez şi va lupta hotărât fără a cunoaşte şovăirea şi nici târguiala pentru înfăptuirea lui. O mână de oameni, lipsiţi de răspundere morală, au otrăvit ani de-a rândul sufletele cinstite, dar necunoscătoare, a realităților. Ei au sădit ura de rasă şi au cultivat-o trăgând nenumărate foloase. Astăzi aceiaşi oameni caută să capteze mulţimea pentru cea mai greşită dintre idei - hitlerismul ( ... ) Pentru a arăta pericolul în toată goliciunea lui apare Clopotul".

 

(Va continua)

 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Artistul care a pictat îngerii cu aureole negre și muza ”inspiratoare” care s-a călugărit: ”Pentru moldoveni e un mare câştig, pentru botoşăneni e o reală mândrie”
Botoșaniul deține tezaure inestimabile, dar și locuri care încă ne oferă povești, istorii, întâmplări. Prea puțin cunoscute, de prea puțini aflate.
Un general botoșănean se sinucide: Cazul era închis pentru oficialităţi. Pentru istorie nu există, însă, cazuri 'închise'
O dramă care, chiar dacă are în mijlocul ei un nume prea puțin cunoscut astăzi, poartă în spate o poveste ale cărei semnificații sunt mult mai importante decât par la prima vedere. Un nume care merită să fie cunoscut aici, la Botoșani.
Castelul de pe deal, ruina în care sătenii așteaptă să își aline bătrânețea: ”Erau oameni buni cu țăranii, tare buni” – FOTO & VIDEO
A trecut de un război, dar a fost devastat de sătenii care, în holul castelului, au aruncat în flăcări întreaga bibliotecă. Preluat de comuniști, apoi părăsit și ros de scurgerea nemiloasă a timpului, astăzi străjuiește dealurile ca o fantomă a unui trecut pe care îl mai povestesc doar bătrânii satului. Bătrâni care așteaptă să se petreacă ceea ce se zvonește de o vreme: că la castel se va înființa un azil de bătrâni…
Securitatea lui Ceaușescu și intelectualii botoșăneni: ”Mi-am dat seama ce colegi am. Pentru un blid de linte te omoară” - FOTO
Când vorbim despre Securitate, gândul imediat merge către anii 50-60, cu odioasele arestări, torturi, hărțuiri, crime sau, nu de puține ori, reeducări și racolări ale celor care cedau în timpul anchetelor. Mai puțin s-a vorbit/scris despre Securitatea anilor ‘80.
Pustnicul fără biserică, atins de harul lui Dumnezeu: ”A trăit 100 de ani. Umbla desculț vara și iarna, vindeca bolnavii cu rugăciuni” – GALERIE FOTO
Istoria unui loc se construiește în secole, prin oamenii care o trăiesc. Pustnici sau simpli creștini, pelerini care bat cărările pe ploaie sau ninsoare, călugări care prin sfințenia lor tămăduiesc suferința semenilor.
Primele luni ale ocupației sovietice la Botoșani, ”Clopotul” scrie înflăcărat despre întâlnirea cu ”o nouă lume, cu o nouă mentalitate”
Primăvara anului 1944, Botoșani. Orașul după refugiu nu mai păstra nimic din parfumul grădinilor de odinioară, din farmecul străzilor colindate de trăsuri, nici măcar forfota vechiului târg pe care războaiele nu reușiseră să o potolească întru totul.
Povestea neștiută a primilor angajați ai Filarmonicii, directorul a făcut preinfarct, mărturii din prezent: Astăzi mi se pare o nebunie desăvârșită
Nebunia frumoasă a unor visători avea să le ofere botoșănenilor decenii întregi de muzică. Istoria a consemnat, de-a lungul vremii, succese și momente extraordinare, cu invitați celebri și un repertoriu pe măsură.
Ceaușescu supărat că poporul folosește prea mult detergent, MINUNEA din ogradă la care țăranii nu au renunțat nici astăzi
De luni bune, cuvinte precum dezinfecție, dezinfectant, spălat pe mâini, igienă, precauție sunt tot mai des folosite, fie că vorbim despre mediul familial, privat sau cel public (media sau rețele de socializare).
Fetița din necropola de la Mihălășeni, singurul caz de trepanaţie pe un craniu de copil din România
Copila a supravieţuit postoperator peste un an de zile. Cazul este unic în România și, se pare, și în zona balcanică, fiind consemnat în tratatele de istorie a medicinei.
Loading...
Comoara de sub casa Poetului de la Ipotești, scoasă la lumină după aproape 2.000 de ani
Istoria casei de la Ipotești este una care ar putea face, singură, subiectul unei cărți.
Ordinul activistului de partid sau cum a decis tovarășul Duminică soarta unei importante instituții: ”Mi s-a întunecat în faţa ochilor. Mi-am închipuit că…”
Un activist de partid a fost, într-un moment important din istoria culturală a orașului, omul potrivit la locul potrivit, spun istoricii.
A fost odată ca niciodată: Copilăria în opinci, joaca în marginea tranșeelor sau pe maidanul Botoșanilor de odinioară
Și oamenii mari au fost mici. Iar poveștile sunt adesea adevărate lecții de viață. Într-o zi de 1 Iunie, vă invităm să privim către oamenii mari care au fost odată copii. Artiști, scriitori, medici, profesori și copilăriile lor de demult.
Copiii Revoluției vs. elevii din anul COVID: Dorințe de 1 Iunie, de la ”să-mi aducă părinții blugi din străinătate” la ”să se oprească circulația mașinilor”
În septembrie 1989 pășeau în școală purtând la gât cravata roșie, ”pentru gloria poporului şi înflorirea României socialiste, pentru cauza partidului”. Nimeni nu se gândea atunci că, peste doar trei luni, lumea veche se răsturna pentru a face loc alteia: cea în care aveau să trăiască, peste ani, copiii și nepoții lor.
Țărani băgați în dube în toiul nopții după ce i-au pus pe fugă pe oamenii lui Gheorghiu-Dej: ”Afară cu bolșevicii, n-avem nevoie de comunism!”
Milițienii, însoțiți de securiști, au înconjurat satul și, în miez de noapte, au început arestările. Oamenii ”erau scoși în izmene” din case, aruncați în dubă și duși direct la Securitate. Și astăzi, după mai bine de 70 de ani, în sat parcă mai bântuie teroarea acelei veri.
Loading...
30 de ani de la Podul de flori, ziua în care botoșănenii și basarabenii s-au încins în horă în apa Prutului: ”Tată, mi-ai promis că-mi arăți români. Care-s ei?” - GALERIE FOTO
Pe 6 mai 1990, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică desface sârma ghimpată și românii de pe ambele maluri ale Prutului se întâlnesc. Entuziaști și plini de nădejde că a venit vremea întoarcerii acasă. Speranță deșartă, după cum se va vedea…
Povestea primului bust al lui Eminescu: 600 de studenți au asistat la dezvelire, defilare cu călăreți și muzică militară pe străzile orașului
Probabil că pentru prima dată, în cei peste 150 de ani de când există, Parcul ”Mihai Eminescu” este pustiu în cea mai frumoasă perioadă a anului, atunci când natura oferă cel mai frumos spectacol.
Medicii care au înfruntat moartea: ”Botoșani a înregistrat o scădere simțitoare a numărului de locuitori și paralizarea vieții economice și sociale”
Botoșanii nu au fost ocoliți de nenorociri. Însă aceste ținuturi au avut parte, în istorie, de ceva mai puternic decât orice epidemie: oameni valoroși care au înfruntat boala, care au dat piept cu moartea.
Istoria la feminin: De la Cornelia din Moldova la mucenița din Petru Vodă
Au fost mame, soții, iubite. Au fost medici, poete, artiste, creatoare de cuvânt și de frumos. Au suferit pentru Hristos. Din umbra timpului, străbat uneori până la noi prin faptele lor trecute.
Instituție de prestigiu încă necunoscută după aproape 70 de ani de activitate? Dacă nu ar fi avut loc atunci, nu știu dacă s-ar mai fi produs cândva
Istoria nescrisă creează confuzii. Însă atunci când și puținele date scrise conțin erori situația devine de-a dreptul dramatică pentru biografia unei comunități, a unui oraș.
Mărturii din iadul exterminărilor politice: ”Când mi-a văzut chipul schimonosit de durere, s-a luminat”
Închisoarea de la Botoşani a fost loc de exterminare a celor care, într-un fel sau altul, se opuneau regimului comunist.
Regretatul Emil Iordache, de la a cărei trecere în eternitate se împlinesc astăzi 15 ani, scria un pamflet pe un șervețel la adresa lui Ion Maximiuc, după 90, când ziaristul comunist înca avea un rol determinant în presa botoșăneană, în vremuri ilisciene, numind acel pamflet MAXIMIUCUL ÎNTRE RÂS ȘI PLÂNS, despre un ziarist care se voia slujbaș al adevărului după ce a slujit decenii la rând minciuna. Emil trăgea atunci un semnal de alarmă: comuniștii nu se dădeau deoparte, doar își vopseau cuvintele să pară altceva. Veritabilă pagină de istorie ne aduceți în atenție! Mulțumim.
11 octombrie 2020, 08:14
astratex.ro
Sondaj
Credeți că o vom duce mai bine după alegerile din 27 septembrie?
Da
Nu
Va fi la fel
Declaraţia zilei
 „Am trecut din nefericire la faza în care trebuie să consideram fiecare contact suspect. Asta e adevărul. Cel mai îngrijorat sunt că baricada pe care am construit-o în Urgență poate ceda, și atunci toți bolnavii, ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.8731 lei
USD
Dolarul SUA
4.1224 lei
CHF
Francul elveţian
4.5473 lei
GBP
Lira sterlină
5.3888 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9325 lei
XAU
Gramul de aur
252.3262 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2412 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3352 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9430 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1294 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1786 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6549 lei
Vremea
astăzi
Botosani
12.5 o C
Dorohoi
12.7 o C
Bucecea
12.3 o C
Darabani
13.3 o C
Saveni
12.6 o C
Ştefăneşti
12.7 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.