Botoşanii de altădată
Legenda Dorohoiului: Bărbatul care a alergat toată viaţa după o…himeră

Legenda Dorohoiului, ca având un sâmbure de adevăr, este susţinută de afirmaţia anonimului autor al cronicii Huru, care numea Dorohoiul – Doroca.

Generalul tânăr şi frumos, dar cu sufletul zbuciumat

 

De asemenea A. I. Odobescu – pe baza unor prime descoperiri – a emis părerea potrivit căreia colonii romani „se vor fi întins prin munţi dincolo de Bucovina”, iar săpăturile arheologice mai noi, efectuate în zona oraşului, au scos la iveală importante urme materiale de locuire din epoca dacic şi cea romană.

 

După ce romanii au cucerit Dacia şi s-au întărit în cetatea apărată de munţi a Transilvaniei, dacii liberi de prin părţile Dorohoiului de azi le tot stârneau liniştea, hărţuindu-i pe hotare. Împăratul plănuia să-i supună, măcar încetul cu încetul.

 

În vremea asta era în slujba măriei sale un general tânăr şi frumos, dar cu sufletul zbuciumat, pe nume Iperiod Dorohid.

 

"Tânjesc după cuvântul tată"

 

-    Spune-mi Dorohid, ce gânduri negre te frământă, de eşti aşa de amărât?

-    Vreau si eu măcar un copil, preabunule şi slăvite împărate, ca toţi oamenii. Tânjesc după cuvântul tată. Dar soaţa mea nici nu vrea să audă de asta.

Curând Dorohid primi scrisoare de la tatăl său:

-    Sunt bătrân, Iperiod, ca mâine am să plec pe celălalt tărâm şi voi muri cu inima îndurerată, ca n-are cine-mi duce focul vieţii mai departe. Cere-i împăratului să te trimită în Dacia. Caută-ţi  acolo soţie pe potrivă şi-mi trimite un nepot.

Cuvintele bătrânului l-au îndurerat şi mai mult pe general. Scrisoarea însă a căzut în mâna împăratului. Citind-o, s-a înduioşat şi l-a chemat la sine pe Iperiod:

-    Pleci în Dacia. Treci munţii să-i potoleşti pe dacii liberi. Ridică un castru şi rămâi acolo să-i vegheze. Nu va trebui să-ţi dai prea multă osteneală. Luaţi prin surprindere, ei vor înălţa steagul cel alb. Mai greu va fi să te opreşti la timp, legând cu dânşii prieteşug. Însă vezi că răposatului tarabostes i-a rămas o fată de-o ciudată frumuseţe, Doroca, nume, care, după spusa unora, ar însemna „suferinţă în aşteptarea celui ce va să vină”. Ai grijă să nu ţi se întâmple ceva rău…!

Astfel a trecut Dorohid munţii. Dacă i-a suspus pe dacii aceia, s-a împăcat cu dânşii, prilejuindu-le toată liniştea negoţului. Le-a cerut doar să o vadă pe Doroca. Ardea de nerăbdare s-o cunoască, socotind că zeii l-au ajutat să împlinească rugămintea tatălui său şi că tocmai de aceea l-au trimis aici. Dar oamenii tăceau privindu-l înspăimântaţi. Nimeni nu cuteza să-i răspundă. În cele din urmă un dac mai în vârstă ieşi înainte şi-i grăi:

 

Doroca nu-i o fiinţă ca oricare

 

-    Greu lucru ne ceri, generale. Asta nu-i cu putinţă!

Iperiod se încruntă, plin de îndoială.

-    De ce? Întrebă el cu glas stăpânit. Aţi văzut vreun general roman răpind fecioare?

-    Doroca nu-i o fiinţă ca oricare. E „zâna lacului” din vale. Are părul de aur şi trupu-i străluceşte ca gheaţa. Doar noaptea, pe lună plină, apare câteodată în luciul apei. Fă strajă şi poate că ai s-o vezi, numai să te ajute zeii voştri şi mai ales ai noştri, între care ş ea are un tărâm menit.

-    Amarnic de rău îmi pare…se poticni o clipă generalul dar să ştiţi că şi-n Elada şi-n Troia cea veche au trăit oameni pământeni ce-au putut cunoaşte zeiţe… O fi adevărat că tatăl ei a fost chiar răposatul tarabostes şi slăvit rege?

-    Acest slăvit rege a fost un zeu, generale, care-a plecat nu prea departe de noi! – îndrăzni semeţ bătrânul. Doroca va fi o pământeană, urmă dânsul mai potolit, numai când s-o ivi „cel ce va să vină”…Asta i-au prezis ursitoarele., încheie bătrânul ocolind sfada.

-    Voi sta de strajă nopţi în şir, până o voi vedea. Credinţa mea este că Doroca va fi o pământeană, neaflându-se prea departe de noi. Iar eu îi sunt ursitul, precum se arată în semnele sacre.

Legendele Botoşanilor de Elidia Agrigoroiei spun că ,bătrânul dac, credincios zeilor vechi, ar fi cântărit cu înţelepciune asemenea veste, socotind împreună cu ceilalţi daci cum că străinul poate avea dreptatea lui, dacă-l va ajuta soarta.

 

O fată neînchipuit de frumoasă

 

Dar iată, că, din senin,cerul se acoperi. Un întuneric ca înserarea cuprinsă lumea în plină zi. Şi vara întreagă se arătă bogată în ploi. Norii plumburii trimiteau stropi grei, nemiloşi. Apa lacului creştea zbătându-se învolburată între maluri. Şi luna nu se arăta. Iperiod aştepta cu nerăbdare. Ca să-şi treacă vremea, muncea din greu, cărând piatră şi lemn pentru palisadă, dimpreună cu oştenii săi. Curând, castrul începu să-şi arate înfăţişarea.

 

Într-o bună zi apăru şi soarele. După vreo săptămână zarea s-a limpezit cu totul şi fu lună plină. Afară se vedea ca în palmă şi Dorohid se puse pe strajă. Era linişte, o linişte dincolo de lume. Lacul şedea neclintit. Deodată se s-a auzit un clipocit. Apoi altul şi altul. Cineva se apropie şi Dorohid sta înmărmurit, pradă parcă unei năluciri. În faţă i s-a arătat o fată neînchipuit de frumoasă, cu zâmbet luminos. Îl privea printre răchiţi şi stufărişuri şi, învârtindu-se  iute când şi când, asemenea unui vârtej, îi zâmbea iar încă mai frumoasă.

-    Dorohid, Dorohid, de când te aştept, i-a şoptit fata, dat tot atunci se făcu nevăzută.

Apoi un vânt vrăjmaş începu să sufle. Zarea se întunecă iarăşi şi ploile nu mai conteniră pănă-n  târzie toamnă, când ninse din belşug.

-    Of, amar de sufletul meu! Se tângui Iperiod.

Slăbise şi gândurile nu-i mai erau decât la Doroca.

 

Într-o dimineaţă porni prin zăpadă, spre lac. Viscolise, iar fulgii sclipitori luceau ici şi acolo la soare, într-un tărâm al liniştii neclintite. 

-    Doroca! Strigă el, dus tot înainte în dalba împărăţie. Doroca! Ieşi de acolo şi vino la mine!

-    Ce faci omule, aici? Îl bătu pe umăr o bătrână. Au nu ştii tu oare că Doroca este o nălucă? Când ai să înalţi acolo sus o cetate, în care trăiască laolaltă dacii cu romanii, numai atunci Doroca va fi pământeană.

-    De eşti tu o vrăjitoare, ce stăpâneşti lacul, în genunchi te rog: dă-mi-o pe Doroca. Îndură-te de-un suflet ostenit şi nu-mi mai chinui zilele. E tot ce mi-am dorit pe lumea asta!

-    Zarurile au fost aruncate, omule! Prezicerea s-a făcut şi drum nu-i decât înainte. Doroca va avea copii mulţi , aşa cum doreşti tu!

 

"Vom face cetate şi-i vom zice Doroca"

 

S-a întors generalul şi, sfătuindu-se cu dacii şi romanii, aceştia  i-au spus, toţi ca unul:

-    Vom face cetate şi-i vom zice Doroca! Una strălucitoare, din aur şi raze de lună, ca nimeni alta.

Au înălţat ei cetate mândră, în care s-au mutat daci şi romani. Şi-au venit pe lume copii, mulţi copii daco-romani.

 

Dar în fiecare noapte cu lună plină, Iperiod Dorohid era văzut rătăcind pe malul apei.

-    Doroca, Doroca! şoptea el.

-    Dorohid, Dorohid! Răspunea hăţişul apelor, poate din tainice străfunduri, poate din neclintita singurătate a stuhurilor şi a bătrânelor sălcii răsucite bizar.

 
 

După numele lui Dorohid şi al Dorocăi, acelei aşezări i s-ar fi zis Dorohoi, căci oamenii locului s-au socotit urmaşi din ginta slăviţilor întemeietori.

download from google playdownload from apple store

 

loading...
Legenda Botoşaniului: Un copil sărac şi fără tată a dat numele oraşului 

 

Cătălina CHIRU
După 30 de ani, despre ce a fost sau n-a fost la Botoșani: Nu vedeţi că ne schimbăm cu totul? Asta-i revoluţie, băieţi, ţineţi-vă bine!
După 30 de ani – Revoluția la Botoșani: Crăciun, colinde, colindători. Altă viață! Diferite persoane de la noi din oraș își fac autocritica…
Nici bine nu a căzut comunismul, că la Botoșani începeau deja să apară probleme, chiar la adunarea de constituire a Consiliului Frontului Salvării Naționale: reproșuri, refuzuri, scoateri în relief a propriilor greutăți datorate vechiului regim.
După 30 de ani - Botoșănenii lui Ceaușescu: Cozi enorme la ulei, zahăr, lapte. Jigniri, ironii, lupte, bătăi. Greu, foarte greu. Umilitor!
În ziua în care Nicolae Ceaușescu a vizitat Botoșaniul, o gospodină a lăsat ferestrele casei deschise și a plecat în oraș. Curățase parchetul și voia să aerisească. Seara, când s-a întors acasă, toate ferestrele erau închise. Pe dinăuntru!
După 30 de ani - Moș Gerilă aduce cadouri în parcul orașului, un Crăciun cu fulgere și tunete la Botoșani: Oare ce ne rezervă anul ce va începe? Să fim optimiști sau pesimiști?
Cu un an înainte de Crăciunul lui 1989, pe 25 decembrie 1988, la Botoșani se petrecea un lucru ieșit din comun. Bătrânii spuneau că nu prinseseră o asemenea grozăvie în toată viața lor…
După 30 de ani - Bancurile botoșănenilor despre Ceaușescu, concerte și spectacole, însemnări din comunismul întunecat: Ajutaţi-mă să mor!
Deşi astăzi pare un lucru neînsemnat, înainte de 1989 scrisul te putea duce direct în închisoare. Pentru că a consemna întâmplări care incriminau regimul însemna condamnare sigură.
Ceaușescu reales, CUM au trimis botoșănenii la București 1.700 de telegrame și povestea mașinii de scris: Ai grijă ce faci cu ea, cine scrie la ea, că intrăm la zdup - FOTO
Și înainte de 1989, procesul de votare era precedat de o campanie electorală. Însă ea se desfăşura sub alte reguli.
Ziua neagră din istoria Liceului Laurian: MARELE INCENDIU care a mistuit zeci de mii de cărți, dosare și drapelul școlii
Palatul Liceului Laurian adăpostea cea mai mare bibliotecă din orașul Botoșani din vremurile acelea.
Botoșănenii și Operațiunea 1111: Această experiență trebuie să ne îngrozească și să ne facă să luăm din vreme toate măsurile
A fost cea mai amplă acțiune de evacuare din istoria militară și civilă a României. A purtat numele de cod Operațiunea 1111 și a implicat întreaga suflare, de la șeful statului până la cel din urmă român.
MEMORIAL Enescu: Tovarășii au dărâmat și reconstruit casa, au pietruit drumul, dar nu au vrut să audă de parastas
În vreme ce Suceava şi Iaşi au construit teatre, săli de spectacole somptuoase, cinematografe, amfiteatre şi tot soiul de obiective menite să ridice calitatea vieţii şi nivelul de educaţie al cetăţenilor, botoşănenii au fost martori ai prăbuşirii.
Loading...
MISTERUL ascuns din nordul Botoșanilor și cel mai mare proces din istoria României moderne, cu Titu Maiorescu avocat - GALERIE FOTO
Povestea începe în urmă cu aproape două secole și continuă și astăzi, prin pașii turiștilor care calcă nedumeriți pe un tărâm ce pare să nu mai aparțină nimănui.
Cea mai VECHE biserică din Botoşani: A fost înzestrată cu moşii, heleşteie şi mori şi o impresionantă necropolă
Este o mărturie a istoriei şi una dintre cele mai importante edificii din judeţul Botoşani.
PRIMUL spital construit la Botoşani: Toţi pacienţii erau trataţi gratis, indiferent de naţionalitate
Cea de-a doua unitate medicală, înfiinţată mulţi ani mai târziu în Botoşani, a fost Spitalul I.Mavromati.
„Dare la semn” – PRIMA competiţie sportivă organizată la Botoşani, pe un poligon improvizat din bariera Suliţa
De când fac botoşănenii sport? Răspunsul îl găsim în documentele arhivelor din august 1868, când a început să se practice tirul sub îndrumarea militarilor.
Cea mai CUMPLITĂ epidemie care a îngenunchiat Botoşaniul: Mii de morţi în vara cu 51 de grade Celsius
Orașul Botoșani a suferit de-a lungul timpului crunt, însă puțini dintre contemporani cunosc episoadele în care orașul a sângerat efectiv și și-a jelit morții.
Loading...
Prima „spiţărie” înfiinţaţă la Botoşani - Cea mai frumoasă şi solidă clădire din oraş
Cea dintâi farmacie din Botoşani, cunoscută sub numele de „şpiţărie”, a prins viaţă la finele secolului XVIII.
Fiul unui fost primar botoșănean asasinat politic: 5.000 de oameni au vrut să-l aducă la Botoșani
La Botoșani, în cartierul Bucovina există o alee cu numele tânărului ucis de comuniști. Era fiu de avocat iar tatăl său a fost pentru ceva timp primar interimar al orașului. Mai mult, a existat și o placă comemorativă în memoria sa care a fost… furată.
Oraşul Botoşani, „apanaj” al doamnelor Moldovei: Sume uriaşe de bani încasate de la botoşăneni pentru bunăstarea damelor
„Doamna Botoşaniului” încasa permanent sume uriaşe de bani fără să facă mai nimic pentru ţinutul în care îşi ducea existenţa.
Inima de odinioară a Botoşanilor – UNDE s-au înfiinţat şi CUM arătau primele pieţe ale oraşului
Fiind un centru comercial recunoscut cu secole în urmă, ca unul dintre cele mai puternice din Moldova, Botoşanii au avut locuri special amenajate în care să se vândă şi să se cumpere animale, produse industriale şi agricole. Acestea au fost pieţele şi iarmaroacele.
Străzile de odinioară ale Botoşanilor: Înghesuială la modernizarea drumurilor pline de gropi ale oraşului
Până pe la 1820 nu s-a acordat nicio atenţie străzilor oraşului, care au apărut fără nicio cât de mică idee de sistematizare, de modernizare. Înguste, întortocheate, pline de praf în timpul secetos, pline de gropi cu apă şi desfundate în timpul ploilor, dădeau oraşului un aspect neplăcut, fapt remarcat, nu o singură dată, de cei ce păşeau pentru prima dată în oraş.
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă
Botoşanii, oraşul patriarhal de altădată, a fost numit adesea, pe drept cuvânt, oraş al grădinilor. Când, în veacul trecut şi începutul celui actual, boierii şi-au construit frumoasele lor case, în special în partea de vest a oraşului, au avut grijă să-şi amenajeze minunate parcuri cu ajutorilor grădinarilor unguri, italieni şi germani.
Loading...
inpuff.ro%20
Sondaj
Mai mergeți să mâncați în restaurantele din Botoșani după controlul Protecției Consumatorilor?
Declaraţia zilei
"Donarea de sânge este un gest umanitar, un gest de solidaritate față de cei care au nevoie de sânge, un gest benevol și de aceea le mulțumesc tuturor colegilor care s-au implicat în această acțiune"Dan Șlincu, directorul ...
starshiners.ro%20
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.8024 lei
USD
Dolarul SUA
4.4395 lei
CHF
Francul elveţian
4.5257 lei
GBP
Lira sterlină
5.7281 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9880 lei
XAU
Gramul de aur
240.4606 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2493 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4215 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9261 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.3365 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1907 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6429 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.