Botoşanii de altădată
Legenda Botoşaniului: Un copil sărac şi fără tată a dat numele oraşului 

Cea mai elocventă ilustrare a importanţei şi vechimii Botoşanilor, ca aşezare, o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la marginea oraşului, datând din perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent de sub conducerea lui Burebista.

Un băiat tare isteţ şi curajos

 

Pe când dacii trăiau în neunire, împărţiţi în triburi, şi fiecare dintre acestea îşi avea stăpânul său, prin părţile Botoşanilor domnea un rege viteaz şi iscusit, dar bătrân. Într-o zi s-a auzit că regele vrea să-şi aleagă urmaş la tron; şi-a poruncit ca toţi flăcăii din ţară, ce se încumetă, să poftească pentru încercare alături de feciorii lui.

 

Legenda Botoşanilor de Elidia Agrigoroaiei spune că, pe-atunci trăia într-un sat de pe malul Prutului o femeie văduvă, care avea un băiat tare isteţ şi curajos, cinstit şi drept, cum rar se poate întâlni. Alintându-l, lumea îi spunea Botoşel, fiindcă dânsul îşi câştiga pâinea cea de toate zilele migălind încălţări de copii mici, chiar şi pentru coconi domneşti şi alte odrasle ale oamenilor cu stare.

 

„Plec şi eu să mă întrec cu feciorii măriei-sale”

 

Cunoscut la curte şi prin acest meşteşug iscusit, regele i-a transmis vorbă printr-un ostaş ca, la ceasul hotărât, să vină şi el spre a-şi încerca puterea. Când auzi Botoşel porunca ce dăduse regele, zise mamei sale:

-    Mamă, să-mi dai haine curate şi merinde pentru drum, că plec şi eu să mă întrec cu feciorii măriei-sale.

-    Dragul meu, eu îţi spun să nu te duci, că feciorii de bani gata ţi-or face şicane şi multe necazuri vei avea.

-    Mamă! Mamă! Nu te pune împotrivă. Dacă regele m-a chemat, asta înseamnă că-şi pune nădejdea în mine, măcar ca pentru un oştean  de frunte.

Îmbrăcându-şi hainele cele bune, băiatul plecă la drum luând cu sine spada strămoşească şi ceva de mâncare. Iar mama rămase plângând şi uitându-se în urma lui.

 

Văzu venind spre el o fată înspăimântată

 

Ieşind din sat, Botoşel merse cale de două ceasuri. Când ajunse în codrul cel întunecat din Guranda, văzu venind spre el o fată înspăimântată.

-    Ajutor! Ajutor! Striga aceasta. 

În urma ei grăbea, azvârlindu-se, ditamai şarpele, gata s-o înghită. Astfel fecioara de la pieire. Dar când să taie capul, şarpele se făcu nevăzut.

-    Măi! Ce-o mai fi şi asta! Curată minune sau vrăjitorie! Se vede că mama a avut dreptate când mi-a zis ce mi-a zis…

Dar, punându-şi sabia în toacă, nu se dădu bătut şi merse mai departe.  Încotro se uita, nu vedea decât pudre şi iar pădure.

 

Era răcoare şi plăcut. Nu peste mult timp, pe la Sahulea, zări o haită de lupi. Se gândi atunci să se urce într-un copac, ca să nu-şi irosească puterile. Dar sălbăticiunile l-au înconjurat repede şi Botoşel n-a mai avut încotro. A doborât şase din ei. Iar când să-l lovească pe-al şaptelea, spada s-a rupt. Atunci băiatul a băgat mâna în gura lupului de i-a smuls limba pe loc. Şi-a plecat în drumul lui.

 

„Plată de la bătrâni neajutoraţi nu primesc”

 

Pe Dealul Mare zări un foc. Dar, apropiindu-se, nu era nicio fiinţă omenească prin preajmă şi trecu mai departe. În această clipă auzi o voce:

-    Hei, voinice!

Era un bătrân care-i făcea semn să vină la dânsul.

-    Drumu-i lung, cu sălbăticiuni la tot pasul şi ai să înnoptezi în pădure singur- Poţi rămâne aici, dacă vrei! Da’ încotro te-ai pornit?

-    Merg să mă întrec cu feciorii regelui, după poruncă. Sunt băiat sărac, am numai mamă şi altă nimic pe lume. Da’ matale, moşule, ce faci aici?

-    Treabă grea, nepoate! Nişte tâlhari m-au lăsat să păzesc focul acesta până se întorc ei. Dacă se stinge, îmi stă capul unde-mi sunt picioarele. Şi bătrâneţele nu mă ţin. Dacă zici că eşti sărac, de unde am, de unde n-am, te-oi plăti să păzeşti focul în locul meu trei zile şi trei nopţi, fără contenire.

-    E drept că sunt sărac, dar plată de la bătrâni neajutoraţi nu primesc. Atât doar că sunt cam grăbit, trebuie să ajung la rege.

-    La grele cercetări te va pune. Şi nu-l alege decât pe vitezul-vitejilor.

-    Omul e dator să încerce, moşule!

Băiatul se aşează jos, desfăcu traista cu merinde şi-l pofti pe bătrân la masă. Apoi adună iarbă şi-i făcu un pat.

-    Acum poţi să te culci fără grijă şi…somn uşor!

-    La grea caznă te-am pus, oftă bătrânul.

-    Cineva trebuie să păzească focul şi datoria este a celui mai tânăr!

 

Botoşel auzi paşi uşori

 

Bătrânul se întinse pe iarba moale şi, cum puse capul, adormi buştean. Pe la miezul nopţii, Botoşel auzi paşi uşori. Când se întoarse, văzu o femeie frumoasă.

-    Hai cu mine în codru să-ţi dau un arc cu săgeţi. Altfel va fi vai şi amar de tine. Locul e plin de primejdii. Am văzut când ţi-ai rupt spada în colţii lupilor.

-    E drept că am nevoie de-un arc. Dar focul nu-l las singur nici în ruptul capului. Aşă că nu-ţi mai pierde vremea degeaba. Pleacă de unde ai venit.

Şi femeia se făcu nevăzută.

 

„Eşti om tare!”

 

În noaptea următoare i se înfăţişă un om înalt de trei coţi.

-    Tu ce mai vrei? Îl întrebă Botoşel.

Omuleţul zâmbi, căscă de câteva ori, mai să i se rupă gura, şi-i spuse:

-    Nimic! Am încercat să te adorm, dar n-am izbutit. Eşti om tare!

-    Vezi-ţi bădie de drum şi nu-ţi mai încărca sufletul de păcate cu viaţa acestui bătrân. Dacă eu adorm, focul se stinge şi el va fi ucis de tâlhari. Hai, şterge-o şi nu-ţi mai răci gura de pomană.

 

„Calcă a rege, nu alta!”

 

Noaptea de pe urmă a fost şi cea mai grea. Băiatul terminase merindele şi-i era tare foame. Deodată se auzi un mare tămbălău de oameni cheflii. Veneau nişte tâlhari. Erau şapte la număr, cu căpitanul lor. Acesta porunci:

-    Întindeţi masa în jurul acestui foc, că mi-i foame să mor, nu alta!

-    Bea şi tu voinice din licoarea noastră adormitoare, zise un tâlhar întinzându-i o cană plină ochi.

-    Mulţămesc de cinste, răspunse băiatul, dar eu am de păzit focul şi până dimineaţă mai e mult.

-    Bine, dar atunci ai să înghiţi în sec.

-    Şi zicând asta, se puseră pe mâncat fripturi alese, pâine moale şi multe alte bunătăţi. Turnau harnic vinul, golind ulcelele una după alta şi prinzând chef de vorbă:

-    Cu băiatul acesta nu-i de şagă! zise unul dintre ei. Calcă a rege, nu alta!

-    Până acum s-a descurcat bine!

-    Să-l vedem mai departe câte parale face!

 

Botoşel asculta amestecul de vorbe cu cea mai mare uimire. Bănuia că despre dânsul vorbesc, dar nu putea pricepe mai mult.

 

„Cred c-ai să fii pe placul regelui”

 

Aproape de miezul nopţii, tâlharii începură să joace, învârtindu-se tot mai repede şi mai sălbatic, gata să împrăştie focul.

-    Căraţi-vă de aici beţivilor! Strigă băiatul. Şi, punând mâna pe spada cea ruptă, prinse să-i lovească fără zăbavă, încât toţi o luară la goană.

În cea de-a treia dimineaţă, bătrânul se trezi.

-    Până acum te-ai purtat bine, a grăit el. Ai trecut prin cele mai grele încercări. Cred c-ai să fii pe placul regelui.

Şi luându-şi rămas bun de la bătrân, Botoşel plecă mai departe, trecând prin alte multe şi grele cumpene până ce-a ajuns la curtea regelui. Acolo era adunată lumea de pe lume şi viteji dintre viteji. Iar regele- pasămite- chiar bătrânul păzitor de foc, pe când fata cu şarpele- chiar fiica lui. Un sfetnic nu putea vorbi, că-şi pierduse limba. Şi în fiecare dintre cei adunaţi în jurul măriei-sale recunoscu numaidecât pe vrăjmaşii din pădure.

-    Bine ai venit Botoşel, zise regele, că ţie ţi se cuvine scaunul domenesc. Iar de-aici încolo, ţinutul meu mea se va numi Botoşeni, după numele tău. Să trăieşti şi să-l stăpâneşti în veacul vecilor.

download from google play download from apple store

 

loading...
Masa Tâlharilor de la Botoşani: Locul blestemat unde un bărbat a fost DECAPITAT

 

Cătălina CHIRU
Comoara de sub casa Poetului de la Ipotești, scoasă la lumină după aproape 2.000 de ani
Istoria casei de la Ipotești este una care ar putea face, singură, subiectul unei cărți.
Ordinul activistului de partid sau cum a decis tovarășul Duminică soarta unei importante instituții: ”Mi s-a întunecat în faţa ochilor. Mi-am închipuit că…”
Un activist de partid a fost, într-un moment important din istoria culturală a orașului, omul potrivit la locul potrivit, spun istoricii.
A fost odată ca niciodată: Copilăria în opinci, joaca în marginea tranșeelor sau pe maidanul Botoșanilor de odinioară
Și oamenii mari au fost mici. Iar poveștile sunt adesea adevărate lecții de viață. Într-o zi de 1 Iunie, vă invităm să privim către oamenii mari care au fost odată copii. Artiști, scriitori, medici, profesori și copilăriile lor de demult.
Copiii Revoluției vs. elevii din anul COVID: Dorințe de 1 Iunie, de la ”să-mi aducă părinții blugi din străinătate” la ”să se oprească circulația mașinilor”
În septembrie 1989 pășeau în școală purtând la gât cravata roșie, ”pentru gloria poporului şi înflorirea României socialiste, pentru cauza partidului”. Nimeni nu se gândea atunci că, peste doar trei luni, lumea veche se răsturna pentru a face loc alteia: cea în care aveau să trăiască, peste ani, copiii și nepoții lor.
Țărani băgați în dube în toiul nopții după ce i-au pus pe fugă pe oamenii lui Gheorghiu-Dej: ”Afară cu bolșevicii, n-avem nevoie de comunism!”
Milițienii, însoțiți de securiști, au înconjurat satul și, în miez de noapte, au început arestările. Oamenii ”erau scoși în izmene” din case, aruncați în dubă și duși direct la Securitate. Și astăzi, după mai bine de 70 de ani, în sat parcă mai bântuie teroarea acelei veri.
30 de ani de la Podul de flori, ziua în care botoșănenii și basarabenii s-au încins în horă în apa Prutului: ”Tată, mi-ai promis că-mi arăți români. Care-s ei?” - GALERIE FOTO
Pe 6 mai 1990, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică desface sârma ghimpată și românii de pe ambele maluri ale Prutului se întâlnesc. Entuziaști și plini de nădejde că a venit vremea întoarcerii acasă. Speranță deșartă, după cum se va vedea…
Povestea primului bust al lui Eminescu: 600 de studenți au asistat la dezvelire, defilare cu călăreți și muzică militară pe străzile orașului
Probabil că pentru prima dată, în cei peste 150 de ani de când există, Parcul ”Mihai Eminescu” este pustiu în cea mai frumoasă perioadă a anului, atunci când natura oferă cel mai frumos spectacol.
Medicii care au înfruntat moartea: ”Botoșani a înregistrat o scădere simțitoare a numărului de locuitori și paralizarea vieții economice și sociale”
Botoșanii nu au fost ocoliți de nenorociri. Însă aceste ținuturi au avut parte, în istorie, de ceva mai puternic decât orice epidemie: oameni valoroși care au înfruntat boala, care au dat piept cu moartea.
Istoria la feminin: De la Cornelia din Moldova la mucenița din Petru Vodă
Au fost mame, soții, iubite. Au fost medici, poete, artiste, creatoare de cuvânt și de frumos. Au suferit pentru Hristos. Din umbra timpului, străbat uneori până la noi prin faptele lor trecute.
inpuff.ro
Loading...
Instituție de prestigiu încă necunoscută după aproape 70 de ani de activitate? Dacă nu ar fi avut loc atunci, nu știu dacă s-ar mai fi produs cândva
Istoria nescrisă creează confuzii. Însă atunci când și puținele date scrise conțin erori situația devine de-a dreptul dramatică pentru biografia unei comunități, a unui oraș.
Mărturii din iadul exterminărilor politice: ”Când mi-a văzut chipul schimonosit de durere, s-a luminat”
Închisoarea de la Botoşani a fost loc de exterminare a celor care, într-un fel sau altul, se opuneau regimului comunist.
”Aşa a debutat Enescu în viaţa mea, cu un unu la muzică, în cea de-a doua clasă a Liceului Laurian”
Cu greu ne putem imagina astăzi că pe scândura Teatrului Mihai Eminescu din Botoşani au jucat Calboreanu, Birlic, Tănase, Vraca, Bulandra. Că pe scena micului oraş moldav au urcat pentru a cânta Enescu, pentru a conferenţia Iorga.
Agaftonul Domnului Eminescu: Plâng pentru vărul meu, că a avut o viaţă zbuciumată şi a murit de tânăr! - GALERIE FOTO
În cimitirul de la Agafton odihnesc astăzi maicile Olimpiada, Sofia, Fevronia, surorile Ralucăi Eminovici, mama poetului, dar și Xenia, verișoara lui Mihai.
După 30 de ani, despre ce a fost sau n-a fost la Botoșani: Nu vedeţi că ne schimbăm cu totul? Asta-i revoluţie, băieţi, ţineţi-vă bine!
Loading...
După 30 de ani – Revoluția la Botoșani: Crăciun, colinde, colindători. Altă viață! Diferite persoane de la noi din oraș își fac autocritica…
Nici bine nu a căzut comunismul, că la Botoșani începeau deja să apară probleme, chiar la adunarea de constituire a Consiliului Frontului Salvării Naționale: reproșuri, refuzuri, scoateri în relief a propriilor greutăți datorate vechiului regim.
După 30 de ani - Botoșănenii lui Ceaușescu: Cozi enorme la ulei, zahăr, lapte. Jigniri, ironii, lupte, bătăi. Greu, foarte greu. Umilitor!
În ziua în care Nicolae Ceaușescu a vizitat Botoșaniul, o gospodină a lăsat ferestrele casei deschise și a plecat în oraș. Curățase parchetul și voia să aerisească. Seara, când s-a întors acasă, toate ferestrele erau închise. Pe dinăuntru!
După 30 de ani - Moș Gerilă aduce cadouri în parcul orașului, un Crăciun cu fulgere și tunete la Botoșani: Oare ce ne rezervă anul ce va începe? Să fim optimiști sau pesimiști?
Cu un an înainte de Crăciunul lui 1989, pe 25 decembrie 1988, la Botoșani se petrecea un lucru ieșit din comun. Bătrânii spuneau că nu prinseseră o asemenea grozăvie în toată viața lor…
După 30 de ani - Bancurile botoșănenilor despre Ceaușescu, concerte și spectacole, însemnări din comunismul întunecat: Ajutaţi-mă să mor!
Deşi astăzi pare un lucru neînsemnat, înainte de 1989 scrisul te putea duce direct în închisoare. Pentru că a consemna întâmplări care incriminau regimul însemna condamnare sigură.
Ceaușescu reales, CUM au trimis botoșănenii la București 1.700 de telegrame și povestea mașinii de scris: Ai grijă ce faci cu ea, cine scrie la ea, că intrăm la zdup - FOTO
Și înainte de 1989, procesul de votare era precedat de o campanie electorală. Însă ea se desfăşura sub alte reguli.
Ziua neagră din istoria Liceului Laurian: MARELE INCENDIU care a mistuit zeci de mii de cărți, dosare și drapelul școlii
Palatul Liceului Laurian adăpostea cea mai mare bibliotecă din orașul Botoșani din vremurile acelea.
melimeloparis.ro%20
inpuff.ro
Sondaj
Credeți că se va găsi vaccin contra coronavirusului?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
 „Recunosc că am spus și eram foarte hotărât să nu mai revin niciodată în politică, dar având în vedere că am avut timp în 2015 – 2019, spre sfârșit, vă dați seama că sunt un număr de ani. Am stat și am urm ...
starshiners.ro%20
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
acum 2 zile
EUR
Euro
4.8418 lei
USD
Dolarul SUA
4.2893 lei
CHF
Francul elveţian
4.5555 lei
GBP
Lira sterlină
5.4092 lei
JPY
100 de yeni japonezi
4.0161 lei
XAU
Gramul de aur
249.1146 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2488 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3699 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9826 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1531 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1813 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6500 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.