Botoşanii de altădată
Inima de odinioară a Botoşanilor – UNDE s-au înfiinţat şi CUM arătau primele pieţe ale oraşului

Fiind un centru comercial recunoscut cu secole în urmă, ca unul dintre cele mai puternice din Moldova, Botoşanii au avut locuri special amenajate în care să se vândă şi să se cumpere animale, produse industriale şi agricole. Acestea au fost pieţele şi iarmaroacele.

Prima piaţă cunoscută datează din 1776 , când la 4 mai, Grigori Ghica Voievod a eliberat târgoveţilor un hrisov ce prevedea înfiinţarea unei pieţe cu lungimea de 280 stânjeni domneşti şi lăţimea de 120, situată la „marginea drumului, la vale, spre Sâcna”. Ducerea la îndeplinire a fondării pieţei a revenit vornicilor Nanul şi Manolachi Dimachi care au măsurat terenul şi l-au pichetat cu pietre. Acelaşi hrisov menţiona faptul că tot în acel loc a funcţionat şi mai înainte piaţa, unde oamenii se strângeau la zi de târg şi încercau să-şi vândă vitele, dar care, cu timpul, devenise neîncăpător.

 

Această piaţă a devenit mai târziu numai iarmaroc, a funcţionat în continuare, până după anul 1944 pe locul unde se află astăzi Parcul Tineretului, numit odinioară Oborul Vechi. Această piaţă-iarmaroc a avut o existenţă de circa 250 de ani şi a jucat un rol major în viaţa comercială a oraşului Botoşani. La sfârşitul secolului trecut, marele iarmaroc de toamnă (1-15 septembrie) avea loc pe imaşul de la bariera Suliţa, lângă „Cimitirul Eternitatea”.

 

A doua piaţă cunoscută a funcţionat chiar în centrul oraşului, pe locul unde se află astăzi Monumentul Eroilor.La sfârşitul secolului trecut şi la începutul celui actual s-a numit Piaţa Carol. Această piaţă a luat fiinţă în jurul anului 1800, lângă principalul drum ce străbătea oraşul şi care se va numi mai târziu Calea Naţională. Se afla în apropierea celor două ctitorii ale Elenei Rareş: Bisericile Uspenia şi Sf. Gheorghe. Este menţionată sub numele de „Piaţa din Târgul Vechi”.

 

În 1828, un grup de târgoveţi ai Botoşanilor s-au adunat şi au întocmit o jalbă către Sfatul orăşenesc, prin care au cerut ca în mijlocul pieţei să se construiască un havuz, în care apa să fie adusă prin conducte de ceramică (oale). O cişmea urma să ţină havuzul cu apă. Se mai cerea pietruirea pieţei şi a străzilor din apropiere, deoarece în anotimpul ploios din cauza noroiului se închidea târgul, nemaiputându-se să se mai aducă în oraş produse pentru hrana locuitorilor.

 

Nu după mult timp, în 1832, paharnicul Ion Brănişteanu a înaintat o jalbă Ministerului Pricinilor Dinăuntru, cu un conţinut interesant despre felul cum funcţiona piaţa.

 

În piaţă se vindeau zarzavaturi de către femei, sare şi alte mărfuri aduse de numeroşi precupeţi. Aici se adunau şi carele cu fân şi lemne, ce lăsau în urmă multă murdărie, care în anotimpul ploios, făcea imposibilă vânzarea legumelor şi a altor mărfuri ce se aşezau pe caldarâmul pieţei. Mai târziu, piaţa s-a pietruit, dar cu toate acestea carele  au continuat să staţioneze în piaţă, mai ales că stăpânii acestora se opreau în dughenele apropiate la un pahar-două de rachiu.. Pentru menţinerea pieţei curate, s-a amenajat  un loc anume pentru staţionarea carelor.

 

Paharnicul Ion Brănişteanu atrăgea atenţia ministrului respectiv că, în cazul când „rachierii” vor cere să se aprobe reîntoarcerea lor în piaţă, să se respingă această dorinţă. Reclamaţia a cuprins şi alte învinuiri că oamenii celui care se ocupa de administrarea pieţei, ar fi bătut pe ţăranii care veneau cu carele şi i-ar fi supus la taxe mari. Mihail Sturdza, a ordonat o anchetă efectuată de vornicul Grigori Carp, care a constat nemernicia celor reclamate,

 

Această piaţă centrală a cunoscut lucrări de modernizare construindu-se mese pentru produsele agricole, iar pe latura nordică şi sudică s-au ridicat numeroase barăci, unele din ele cu bun gust, în care negustorii şi meşteşugarii îşi desfăceau marfa expusă la vedere, reiese din Monografia oraşului Botoşani, de Ştefan Ciubotariu. Un plan al acestei pieţe în situaţia din 1857, executat de Rudolf von Kugler se păstrează astăzi la Arhivele Statului din Botoşani.

 

O altă piaţă cunoscută a purtat numele de Sf. Gheorghe, deoarece era aşezată în imediata apropiere a bisericii cu acelaşi nume, precum şi de Piaţa Scaunelor, unde se comercializa numai carnea, scaunul fiind trunchiul-butucul pe care se tranşa carnea. În apropiere se găsea strada Scaunelor. Încă din 1857 se cunoşteau că existau nişte gherete pentru căsăpie, pe care Biserica Sf. Gheorghe le închiria Primăriei şi care se găseau „alături de curtea bisericii” care, pe atunci, era mult mai mare ca cea de astăzi. Pe acest loc, primarul Gh. Hasnaş, ales în 1884, a construit prima hală de carne. Toate construcţiile vechi au fost demolate, fiind înlocuite de cele două hale, de carne şi de peşte, construite în 1910.

 

Autorii Dicţionarului geografic al judeţului Botoşani la 1891, printre altele, menţionează existenţa în oraş a trei pieţe: 1. Piaţa Tg. Vechi, asfaltată, una dintre cele mai frumoase, numai pentru legume şi fructe. 2. Piaţa Sf. Gheorghe numai pentru carne. 3. Târgul Vitelor numai pentru cei care vindeau şi cumpărau animale şi cereale.

 

După 1890, găsim menţionată şi Piaţa Ferdinand, situată în jumătatea estică a oraşului, fără a se şti dacă a îndeplinit şi o funcţie comercială.

 

Idiferent de funcţile pe care le aveau exact, pieţele Botoşanilor adunau laolaltă fel de fel de oameni iar locurile respective deveneau cel mai bun prilej de socializare.

loading...
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă


 

DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
PRIMUL hotel construit la Botoşani: Eminescu a dat o petrecere acolo şi s-a îndrăgostit de o blondă
Primele hoteluri  au apărut în peisajul botoşănean la jumătatea secolului trecut.Odată cu creşterea economică a oraşului, s-a simţit nevoia unor localuri cu camere mobilate care să fie închiriate, de obicei cu ziua, numeroşilor călători sosiţi la noi în oraş.
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis
Cu câteva secole în urmă, cafenelele ce  se găsesc astăzi la tot pasul au pătruns prima dată în orașul moldav. Erau locurile unde se putea bea cafea, se jucau table, cărți și zaruri, se putea servi şi ceva dulce dar se și fuma tutun turcesc, iar oamenii stăteau ceasuri bune la discuții.
Începuturile presei la Botoşani: PRIMA publicație botoșăneană pusă sub semnul întrebării
Presa, despre care se spune că este a patra putere într-un stat democrat, are la Botoșani o vechime apreciabilă și o valoare deosebită prin numărul mare de reviste și ziare apărute în perioada anilor 1866-1944, mai precis de-a lungul a 82 ani de existență. 
LEGENDA Morii de la Ionăşeni: Au botoşănencele astea un fel al lor care te prinde în lanţ. Şi-apoi fac din tine ce vor...
Pe sub labirintul de nuci bătrâni, coborâm la Stăuceni. Urmând şoseaua peste dealuri se deschide drumul care duce la Ionăşeni. Legenda spune, că sub umbra pădurilor bătrâne, a fost o moară…
Legenda Dorohoiului: Bărbatul care a alergat toată viaţa după o…himeră
Legenda Dorohoiului, ca având un sâmbure de adevăr, este susţinută de afirmaţia anonimului autor al cronicii Huru, care numea Dorohoiul – Doroca.
Legenda Târgului Nou: UNDE a fost cel „dintâi port pe uscat” la Botoşani
Oamenii locului spun că ar fi fost chiar „capitala“ secretă a Moldovei acum 200 de ani.
Legenda Botoşaniului: Un copil sărac şi fără tată a dat numele oraşului 
Cea mai elocventă ilustrare a importanţei şi vechimii Botoşanilor, ca aşezare, o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la marginea oraşului, datând din perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent de sub conducerea lui Burebista.
Doi fraţi orfani din Botoşani, care au impresionat un neam întreg, ARŞI DE VII în flăcări 
La marginea unui sat din Botoşani, pe un deal de unde se lua pământ pentru lipitul caselor, sătenii au dat peste  nişte rămăşiţe.
Târgul morţii : EPIDEMIA care a secerat sate întregi din Botoşani
Una dintre cele mai violente epidemii a creat panică în mai multe sate botoşănene.
Femeia care a dat GRATIS terenuri pentru case mai multor botoşăneni: CINE au fost norocoşii
Drama unei femei, spune legenda, a schimbat multe vieţi la Botoşani.
Descoperire ULUITOARE : Botoşăneanul care a dat peste o adevărată COMOARĂ în timp ce era la vânătoare
Într-o comună din Botoşani, un bărbat plecat la vânătoare a făcut o descoperire incredibilă.
Pungă cu bani găsită într-o scorbură de copac din Agafton: CE a făcut bărbatul cu toată averea
Multe şi minunate privelişti are de văzut călătorul la Agafton, acel colţ de lume ce adăposteşte un cămin de bătrâni.
Casă celebră din Botoşani şi nevastă PIERDUTE la un joc de cărţi: De amar, proprietarul şi-a luat zilele
Miză uriaşă la un simplu joc de cărţi.
Mărturisiri EMOŢIONANTE în noaptea de Înviere: O fată de o frumuseţe IZBITOARE a dat numele unei localităţi din Botoşani
Între dealuri, păduri şi apa Siretului îşi duce existenţa multiseculară o aşezare atestată documentar în anul 1400, cu vestigii din epoca migraţiilor şi din secolul XV-lea.
melimeloparis.ro%20
COMOARA ascunsă de la Ştiubeni: Femeie UCISĂ pentru tot ce avea mai scump pe lume
Mai sus de Săveni, pe apa Başeului, în comuna Ştiubeni, judeţul Botoşani este o casă aproape pătrată. Cu verandă de jur împrejur şi scară de piatră la intrare.
Cel mai cunoscut iaz din Botoşani învăluit în MISTER: Tânăr înecat înainte de nuntă, după ce l-au ajuns „blestemele” unei fete
Atestat documentar în vremea lui Gheorghe Ştefan, renumit în zilele noastre prin crapii săi, cunoscutul iaz botoşănean este cel mai mare din Podişul Moldovei.
Bogătanii Botoşaniului prădaţi de o ceată de haiduci pe drumul spre Iaşi : Un botoşănean le-a venit de hac într-un mod INCREDIBIL
Într-o vreme, piatra cea mare de pe Runc era loc de strajă unor haiduci care ţineau calea bogătanilor ce mişunau pe drumul dinspre Târgul Iaşilor. 
Pădurea BLESTEMATĂ de la Botoşani: Locul unde încă se aud zgomote sinistre şi gemete în toiul nopţii
La marginea Botoşanilor, pe drumul care duce la Stânca Doamnei se urcă în pantă lină. În dreapta se întind umbre de stejari seculari. 
Masa Tâlharilor de la Botoşani: Locul blestemat unde un bărbat a fost DECAPITAT
Pe culmea unui păduri din Botoşani, veghează Legendara Masă a tâlharilor, o piatră misterioasă prin dimensiunile ei: şase metri în lungime, trei în lăţime şi înălţime.
kalapod.net%20
Din legendele Botoşanilor: Eminescu şi-a construit fântână la Botoşani cu ajutorul unui bărbat acuzat de omor
Prin deceniul cinci al secolului nostru, după Movila din Grădina publică de odinioară, Parcul Mihai Eminescu de astăzi, se mai vedea o fântână părăsită căreia localnicii mai vechi îi spuneau Fântâna lui Mihai Eminescu.
Botoșaniul a fost un mare târg comercial important la răspântia imperilor, odată cu întroducerea căii ferate , am cam fost marginalizați. Ruperea provincilor, Bucovina, Basarabiei de țară, inclusiv drama Poloniei prin pactul Ribentrop - Molotov, a izolat Botoșaniul, devenind capăt de linie la "propriu" cât și la "figurat". Am ajuns, județ de margine. Comuniștii au avut grijă, ne-au băgat și într-o formă rusească de organizare Regiunea Suceava, până în 1968, a fost vai de noi.
3 martie 2019, 22:59
starshiners.ro%20
missgrey.ro
Sondaj
În ce sistem sanitar aveți mai mare încredere?
În cel de stat
În cel privat
Prefer să merg în străinătate
Nu știu / nu mă intereseză
Declaraţia zilei
”Sper în astea șase luni să-l văd, pentru că altfel nu poate să stea mai mult de șase luni, nu-i permite legea. Și aici, dacă mă întrebați pe mine este o greșeală. Ori îl pui pe unul care-l știi că va putea conform legii ...
astratex.ro
otter.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.7607 lei
USD
Dolarul SUA
4.2327 lei
CHF
Francul elveţian
4.1761 lei
GBP
Lira sterlină
5.5053 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.7834 lei
XAU
Gramul de aur
173.5601 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2362 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4879 lei
AUD
Dolarul Australian
3.0277 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1661 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1853 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6376 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
web site traffic statistics
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.