Botoşanii de altădată
În căutarea bradului sădit de Iorga, martorul care s-a întors la Ipoteşti şi a murit în ziua comemorării lui Eminescu – GALERIE FOTO

A fost secretarul particular al lui Nicolae Iorga. Profesor la clasa palatină, unde învăța viitorul rege Mihai. A scris sute de studii și a semnat cărți ce s-au bucurat în timp de aprecierea multor oameni de seamă. Înainte de a muri a revenit la Ipotești, în căutarea bradului argintiu.

”Istoria este martorul care confirmă trecerea timpului, iluminează realitatea, vitalizează memoria, oferă călăuzire în viața de zi cu zi”, spunea Marcus Tullius Cicero. Or nu de puține ori pagini importante ale istoriei se scriu prin mărturiile celor care și-au conectat propria viață la intensitatea timpului trăit.

 

Nicolae Iorga, născut pe pământ botoșănean, este considerat și astăzi drept cel mai mare istoric al românilor. În viziunea sa, ”cunoscând istoria, eroii, tradiția, ne facem mai sociabili, mai altruiști, mai iubitori de om și viața”, iar cel mai strălucit exemplu în acest sens este el însuși.

 

 

Cum s-a ridicat la Ipotești ”biserica unicat”

 

Zece ani a durat construcția Bisericii din Ipotești. Lucrările începuseră în 28 iunie 1928, la inițiativa scriitorului Cezar Petrescu, însă greul în care se afla țara a făcut ca totul să tergiverseze, chiar în pericol de a se opri. Pentru a fi siguri că, la comemorarea celor 50 de ani de la moartea lui Eminescu, biserica dedicată Poetului va fi finalizată, scriitorul Cezar Petrescu a inițiat o subscripție publică, alăturându-se imediat și savantul Nicolae Iorga, cel care prin intermediul revistei Neamul Românesc a avut o contribuție importantă la succesul campaniei.

 


(Biserica ”Sfinții Voievozi” din Ipotești)

 

De remarcat că au contribuit financiar la ridicarea bisericii și primăriile din județ, de la Bălușeni și Poiana până la Todireni și Bucecea. Țăranii și-au pus la bătaie carul cu boi, cu care au cărat pietre de râu.

 

Biserica avea să poarte hramul Sfinților Mihai și Gavril (Sfinții Voievozi) și era închinată dintru început poetului botoșănean, fapt ce o așeza încă de atunci în rândul lăcașurilor de cult unicat în ortodoxie.

 

Însuși istoricul născut la Botoșani a supravegheat lucrările de construcție, Nicolae Iorga venind la Ipotești în două rânduri.

 


(Nicolae Iorga în 1939)

 

Presa vremii consemnează prezența titanului pe meleaguri ipoteștene, cu veșnica pălărie și bastonul nelipsit, cu prestanța-i impunătoare, statura înaltă, chiar masivă, impresionând prin discurs și atitudine. A venit și la inaugurarea bisericii, pe 15 iunie 1939, în prezența mitropolitului Irineu Mihălcescu. După numai un an, destinul lui Iorga avea să se frângă tragic, fiind ucis la marginea unei păduri de lângă Ploiești.

 

 

Bradul argintiu sădit de Iorga...

 

La inaugurarea din 1939, pe lângă simbolistica pe care noul lăcaș de cult o primea prin ctitorii săi, s-a mai petrecut un moment emoționant.

 


(Bradul argintiu din fața Bisericii din Ipotești, anii 2000)

 

În fața bisericii, aproape de intrare, a fost sădit un brad argintiu ce avea să stea drept mărturie peste ani. Despre brad s-a vorbit din deceniu în deceniu, din legendă în legendă. Avea să mai vină un război greu. Apoi comuniștii. Biserica și bradul argintiu au rămas în picioare. 

 

 

...și vizita la Ipotești după 60 de ani

 

Cu puțin înainte de anii 2000, pe aleea Bisericii din Ipotești a pășit un bătrân cu părul alb și sprâncene stufoase, aruncate spre frunte îndrăzneț ca o întrebare, ce acopereau într-un fel anume lacrima ochilor blânzi. Pasul s-a oprit la câțiva metri de biserică, iar privirea a urcat sus, către bradul argintiu aproape uscat și chinuit de vreme.

 

Cu o demnitate ce amintea de un interbelic aristocrat, de un timp al eleganței de soi, s-a prezentat scurt: ”Sunt Dan Smântânescu, fostul secretar personal al lui Nicolae Iorga”. A continuat firesc, nu fără vizibilă și întretăiată emoție: ”Am venit să văd bradul argintiu pe care l-am sădit aici…”

 


(Dan Smântânescu, fostul secretar personal al lui Nicolae Iorga)

 

Nu mult după acea vizită la Ipotești, Dan Smântânescu s-a stins din viață. Într-o zi de 15 iunie 2000, când România și Ipoteștii îl comemorau pe Poet. 

 

La mai bine de două decenii de la ultima vizită a lui Dan Smântânescu, martor la inaugurarea din 15 iunie 1939 a Bisericii ”Sfinții Voievozi” din Ipotești, bradul argintiu a rămas o amintire. Un ciot uscat de vreme, în fața locașului de cult dedicat celui mai mare poet al românilor, amintește că aici, în urmă cu aproape un secol, s-a scris istorie.

 


(Bradul argintiu de la Ipotești - 2021)

 

 

Cine era Dan Smântânescu?

 

S-a născut pe 3 ianuarie 1909, fiind originar din comuna Românești, județul Gorj. A absolvit ”cum laude” (1931) Facultatea de Filologie din București și, în 1932, Institutul Superior de Arhivistică și Paleografie.

 

Profesor de limba şi literatura română la clasa palatină, o clasă specială de elevi formată la cererea Regelui Carol al II-lea al României pentru educația fiului său, Voievodul Mihai (mai târziu Majestatea Sa Regele Mihai I al României).

 

Pentru clasa palatină, elevii erau aleși cu mare rigoare, astfel încât viitorul rege să fie pus în contact cu colegi din clase sociale cât mai diverse (copii de funcționari, țărani, industriași, intelectuali etc.).

 

Dan Smântânescu a activat și ca bibliotecar la Arhivele Statului (1933-1934) şi la Academia Română (1934-1937). A fost profesor de limba română la Colegiul „Sf. Sava”, Liceul „Matei Basarab”, Liceul „Mihai Viteazul”, Institutul Militar Muzical din Bucureşti (1933-1955), funcţionar la Straja Ţării (1938-1940), iar din 1956 a predat istoria literaturii universale şi istoria artelor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București.

 

Nicolae Iorga i-a fost profesor. Dan Smântânescu își amintea cum ”am putut fi selecționat de profesor, în mod spontan, ca secretar particular al său”. Mărturia este cuprinsă în cartea ”Titanul Nicolae Iorga”. Studentul Smântânescu susținea teza anului III, la catedra de istorie universală.

 

”Subiectul era dificil și presupunea un larg fond cultural, bazat pe o vastă bibliografie, dată de însuși profesorul nostru”.

 

Dan Smântânescu avea să își amintească întreaga viață ziua în care Nicolae Iorga a intrat în sală ”senin ca întotdeauna, având la subsuoară un vraf de teze”.

 

Și a întrebat: ”Cine este studentul Dan Smântânescu?”.

 

Continuă mărturisirea: ”Eu, care eram așezat chiar în fundul sălii, când mi-am auzit numele, presupunând o catastrofă, m-am adâncit în bancă, spre a nu fi zărit, cuprins de o profundă emoție. (...) m-am ridicat în picioare și la semnul făcut de degetul lui Iorga, m-am apropiat de catedră, topit de teamă”.

 

Marele Iorga și-a privit studentul, l-a ”măsurat cu ochi mirați”, iar după câteva secunde a spus: ”Dumneata ai făcut cea mai bună teză. De azi înainte vei fi secretarul meu particular”.  

 

Din acel an - 1931- și până la moartea lui Nicolae Iorga (1940), i-a fost secretar particular titanului născut la Botoșani.

 

A fost prezent, în 15 iunie 1939, la inaugurarea Bisericii de la Ipotești, însă a revenit în mai multe rânduri atras de mirajul eminescian, după cum atestă diferitele înscrisuri care au rămas drept mărturie.

 

 

„A fost un spirit de elită şi o autoritate critică unanim recunoscută în cercurile literare din Bucureşti”, spunea Elisaveta Nica despre fostul secretar al lui Nicolae Iorga.

 

A scris numeroase cărţi, a semnat sute de prelegeri şi mii de articole. Dan Smântânescu a fost, de asemenea, autor al unor scrieri cu caracter memorialistic sau numai evocator, ”care pun în lumină figuri din spaţiul istoric ori cultural-literar românesc”: Mişcarea sămănătoristă, prefaţă de Nicolae Iorga, Bucureşti, 1933; Organizarea naţiunii, 1940; Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (1864-1964. 100 ani) (în colaborare cu Ovidiu Varga, Octavian L. Cosma şi Vasile Dinu), Bucureşti, 1964; Fantastica aventură, Bucureşti, 1969; Drumurile lui Ion Neculce, Bucureşti, 1984; Convorbiri cu Dimitrie Cuclin (în colaborare cu Ella Istratty), Bucureşti, 1985; Eşafodul din Bosfor, Bucureşti, 1995; Amintiri din lumea cealaltă, Bucureşti, 1996; Titanul Nicolae Iorga, Bucureşti, 1996.

 


 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store

Urmărește-ne și pe Google News

Florentina TONIȚĂ
Pământul bogat din Nordul sărac al României și o sărbătoare astăzi cu totul uitată - FOTO
În urmă cu 40-50 de ani, în duminica cea mai apropiată zilei de 6 august, în nordul județului Botoșani se sărbătorea Ziua Minerului.
Un botoșănean uriaș, necunoscut la el acasă: Cetățean de onoare al orașului, academician, a realizat primul transplant de măduvă osoasă din România
Botoșaniul și-a căpătat renumele de ”oraș al geniilor”. De la Eminescu până la Iorga, de la știință la poezie, urbea moldavă a dat țării și lumii minți luminate și vizionare.
Botoșăneanul care l-a ”ales” pe Cuza domn apoi l-a urmat în exil, s-a preocupat și de recunoașterea celor doi fii nelegitimi ai fostului domnitor
Istoriografia românească îl prezintă pe acest ilustru botoșănean drept prieten și colaborator al lui Alexandru Ioan Cuza. Iar adevărul nu este nicidecum departe.
Povestea dramatică a unei pianiste de geniu: ”Dacă pașii te poartă vreodată spre cimitirul de la bariera Suliței, oprește-te și la locul de veci al Ruselei!”
Destinul tulburător al fetei care ar fi putut scrie istorie în muzica secolului al XIX-lea nu s-a scris până la capăt. A murit înainte de a împlini 26 de ani. La înmormântare, Scipione Bădescu scria despre stingerea “celei mai gingașe și mai strălucitoare flori din grădina societății botoșănene”.
Cum a ajuns tatăl lui Eminescu să fie ”închis” la mănăstire, după ce a botezat un viitor mire în biserica de la Ipotești
Destinul familiei Eminovici este unul deseori analizat, detalii de tot soiul apărând de-a lungul timpului, fie că vorbim despre surse credibile, științifice, ori dintre cele care fac mai degrabă obiectul senzaționalului.
Geniul exmatriculat din liceul botoșănean: Şi faţă de alţii şi faţă de mine însumi, nedreptatea mi-a fost totdeauna odioasă
Astăzi se împlinesc 151 de ani de la nașterea, la Botoșani, a celui mai mare istoric al românilor. 
În așteptarea unui moment istoric: Cum a mutat Iorga clopotnița Bisericii-simbol și documentul secret ascuns în zid acum mai bine de un secol - FOTO
Luna aceasta, orașul cunoscut de vreo jumătate de secol drept Târgul Doamnei - probabil cea mai frumoasă denumire pe care o poate primi o așezare - va consemna încă un moment istoric.
”Școala” de genii, locul din Botoșani care a dat țării minți luminate, de la academicieni la scriitori și pictori: Am devenit profesor, poate şi datorită acestei pregătiri iniţiale
Lumea academică este în doliu. Unul dintre cei mai mari lingviști ai țării - absolvent al unei școli botoșănene - a trecut la cele veșnice.
S-a stins un medic botoșănean - Trei generații, trei oameni de valoare, trei povești impresionante de viață - FOTO
O veste tristă ne-a reamintit povestea fascinantă a unei familii de botoșăneni. Un preot și doi medici, destine de excepție, care au scris istorie în teologie și în medicină.
Povestea unei spargeri cu autori neidentificați nici după 20 de ani și un obiect care leagă aproape misterios trei familii cu blazon
Un loc din nordul județului Botoșani are o poveste incredibilă, ce poate deveni oricând subiectul unui film documentar cu accente dramatice pe destinul unei familii care a dat țării politicieni de primă mână, scriitori de excepție, artiști și încă mulți oameni destoinici.
Cum îl sărbătoreau botoșănenii pe Enescu acum 90 de ani, o întâlnire emoționantă între un copil și un geniu al muzicii - FOTO               
După aproape un secol, Botoșanii nu mai au aproape nimic din gloria orașului de odinioară. Parfumul fostelor grădini ce concurau cu cele ale marilor capitale europene, casele modelate în linii arhitectonice care mai păstrează și astăzi, chiar în ruină fiind, parfumul de epocă, oamenii pentru care arta însemna mai mult decât colecții de fotografii lângă monumente suferinde... 
INTERVIU - Alexandru Hriscu și Botoșaniul de odinioară: Există o lipsă de patriotism local și o indiferență crasă la nivelul autorităților care ar trebui să se ocupe de patrimoniul orașului
”Această pagină tratează file din istoria vizuală și documentară a oraşului Botoşani din diferite surse documentare online sau offline. Pentru amintirea vremurilor trecute, tuturor botoșănenilor de pretutindeni”. Este descrierea uneia dintre cele mai urmărite și îndrăgite pagini din mediul virtual, Botoșaniul de odinioară.
În martie 1990 a aplanat conflictul de la Târgu Mureş, botoşăneanul lăudat de Vasile Milea care i-a refuzat pe ruşi şi l-a înfruntat de Iliescu
Erou sau ”personaj coleric”? Militar de carieră sau un simplu supus? Curajos sau dornic de afirmare? Poate că nici un alt general al Armatei Române nu a fost atât de controversat ca acest botoșănean care, dincolo de gradele militare, s-a bucurat și de distincții civile precum titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.
Un oraș la limita supraviețuirii: Industria glorioasă transformată în ruine, abandonată sau fărâmițată în doar câțiva ani
Locul care în urmă cu jumătate de secol producea utilaje și echipamente căutate în întreaga lume se mai mândrește, în anul de grație 2021, doar cu titlul de oraș cu cel mai curat aer din România.
Mințile luminate care au făcut istorie: Primul doctor în medicină din Moldova, botoșăneanul care a luptat cu varicela și a învins holera
În urmă cu 100, chiar 200 de ani, Botoșanii aveau parte de oameni cultivați, străluciți, îndrăzneți. Oameni care au luptat cu molime dintre cele mai cumplite și le-au învins.
Kilometrul zero al culturii naționale, locul din Botoșani pe care comuniștii voiau să îl declare ”rezervație de arhitectură urbană” – GALERIE FOTO
Locul nașterii poetului Mihai Eminescu. Biserica în care a fost botezat Mihai Eminescu. Vechi străzi de promenadă, clădiri care poartă în ziduri neștiute povești de dragoste sau secretele niciodată aflate ale comercianților de tot soiul. Un ansamblu urban unic în Moldova, o bogăție ignorată și abandonată astăzi.
”Copilul etern” al teatrului românesc a jucat pe scena de la Botoșani: A fost o perioadă fericită din viața mea / Îmi plăceau oamenii care umpleau până la refuz sălile de spectacol GALERIE FOTO
I se spune actrița-veselie, actrița-poveste. Însă, mai presus de toate, este ”copilul etern” al teatrului românesc. În acest an împlinește 80 de ani de viață, un destin de excepție, o carieră dedicată artei, o călătorie de șase decenii care a cotit, o vreme, și către Botoșani.
Cum petrecea Paștile anticomunistul condamnat la moarte și executat de Securitate la Botoșani / De ce americanii nu au mai ajuns niciodată
Condamnat la moarte de comuniști, s-a predat singur la Securitate, pentru a-și proteja familia. Folosit ca agent dublu, i-a trădat pe comuniști și s-a alăturat iarăși Rezistenței din munți. Prins din nou, a fost condamnat fără proces și împușcat pe poligonul Penitenciarului Botoșani.
Fostul director de la Europa Liberă, mărturisiri despre ”Botoșanii copilăriei mele”: Ne lumina și ne sfințea doar poezia lui Eminescu – GALERIE FOTO
”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!” Sunt cuvintele pe care părinții și bunicii noștri le-au ascultat ani la rând, cu urechea lipită de aparatul de radio, prin vocea celebră de la Vocea Americii sau Europa Liberă. Într-o vreme în care acest gest - ascultarea celor două posturi de radio - te putea duce în pușcăria comunistă...
Rana de pe obrazul Orașului Geniilor: Destinul dureros al casei care se prăbușește sub ochii noștri – GALERIE FOTO
În mijlocul orașului care a dat țării cel mai mare istoric și savant, o casă rezistă de mai bine de două secole, parcă anume spre a ne aminti că, acolo unde rădăcinile putrezesc, tulpina rămâne fără viață iar rodul se usucă și cade.  
Sondaj
Sunt întemeiate grevele declanșate în noiembrie de salariații mai multor instituții din Botoșani?
Declaraţia zilei
„Este foarte important ca cei mici să petreacă timp de calitate în aer liber. Încurajăm acest obicei și transformăm spațiile de joacă destinate copiilor. De la începutul mandatului, am înființat ori reabilitat mai multe ...
answear.ro%20
inpuff.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.9672 lei
USD
Dolarul SUA
4.5844 lei
CHF
Francul elveţian
5.2499 lei
GBP
Lira sterlină
5.7927 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.1178 lei
XAU
Gramul de aur
298.5041 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2568 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3075 lei
AUD
Dolarul Australian
3.0155 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.3818 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2036 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6662 lei
Vremea
astăzi
Botosani
-0.6 o C
Dorohoi
-0.6 o C
Bucecea
-1.7 o C
Darabani
-1.5 o C
Saveni
-0.1 o C
Ştefăneşti
3.0 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2023 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.