Botoşanii de altădată
Fetița din necropola de la Mihălășeni, singurul caz de trepanaţie pe un craniu de copil din România

Copila a supravieţuit postoperator peste un an de zile. Cazul este unic în România și, se pare, și în zona balcanică, fiind consemnat în tratatele de istorie a medicinei.

S-au scurs câteva decenii de când o descoperire arheologică pe teritoriul Botoșanilor făcea înconjurul țării și nu numai.

 

Este vorba despre cercetările care au avut loc între anii 1983 - 1988 în necropola de tip Sântana de Mureş – Černjachov de la Mihălăşeni, județul Botoșani.

 

Aici, arheologii scoteau la lumină, la vremea aceea, nu mai puțin de 520 de morminte de înhumație și  incineraţie, datând din secolele IV-V d. Chr. Asupra scheletelor dezgropate a fost realizat un studiu antropologic, paleodemografic şi paleopatologic de către un colectiv de la Secţia de Antropologie a Filialei Iaşi a Academiei Române, condus atunci, potrivit arheologului botoșănean Octavian-Liviu Șovan, de către cercetătorul Dan Botezatu.

 

”Acest studiu a permis şi identificarea unor aspecte paleopatologice, precum anomalii şi dispoziţii rare, osteopatii, odontopatii, dar şi a unor practici paramedicale în premieră pe teritoriul României”, a consemnat dr. Octavian-Liviu Șovan.

 

 

Surpriza din necropola de la Mihălășeni

 

Mai exact, specifică arheologul botoșănean, este vorba de identificarea unui schelet al cărui craniu neural prezenta o pierdere de substanţă osoasă în urma unei operaţii de trepanare.

 

Scheletul respectiv provenea din mormântul 215, descoperit la adâncimea de 1.30 m, cu orientarea N-S, într-o groapă de formă rectangulară cu colţuri rotunjite.

 

Surpriza și mai mare consta în faptul că scheletul, care era întins pe spate cu mâinile pe lângă corp, a aparţinut unei persoane de sex feminin, în vârstă de 10-11 ani.

 

 

”Vârsta acestui schelet a putut fi determinată datorită unor dinţi şi muguri din dentiţia permanentă, prezenţi pe maxilarul inferior în diverse stadii de erupere”, a precizat arheologul Octavian-Liviu Șovan.

 

 

Trepanația, cea mai veche operație din istoria medicinei

 

Potrivit literaturii de specialitate, medicina preistorică include perioada din istoria medicinei anterioară inventării scrisului. Așadar, în lipsa izvoarelor scrise, medicina preistorică se bazează pe paleopatologie, adică urmele unor procese patologice, precum și încercările de tratare și vindecare conservate pe scheletele vechi.

 

Numeroase studii au fost realizate, în domeniul paleopatologiei, pentru a stabili când și, mai ales, cum s-au desfășurat primele acte chirurgicale.

 

Cercetătorii au ajuns la concluzia că cea mai veche formă de chirurgie atestată arheologic este trepanarea.

 

Mai exact, operația consta în perforarea craniului în scopul îndepărtării unei porțiuni de os cranian. În acest fel se reușea o reducere a hipertensiunii craniene, pacienții fiind, de cele mai multe ori, persoane cu tulburări psihice (este amintită deseori epilepsia) sau cele care au suferit fracturi craniene.

 

 

Tehnica era una extrem de periculoasă și, mai ales, traumatizantă pentru pacient și pentru aparținători. În termeni uzuali, care nu țin neapărat de medicină, trepanația înseamnă realizarea unui orificiu în craniu, iar acest lucru se făcea prin foraj, tăiere sau răzuirea osului cranian.

 

 

Copila cu gaură în cap de la Mihălășeni

 

În cazul scheletului descoperit la Mihălășeni, trepanaţia se prezenta ca o lipsă de substanţă osoasă de formă aproape circulară, cu un diametru de circa 30 de mm.

 

Potrivit observațiilor consemnate de Octavian Liviu Șovan, pe baza studiilor realizate de istorici - Dan Botezatu, Studiul antropologic, paleodemografic şi paleopatologic al scheletelor din necropola de la Mihălăşeni (jud. Botoşani), datând din secolele IV-V d. Chr. - din punct de vedere tehnic, este posibil ca trepanaţia să fi fost făcută prin metoda dăltuirii în două faze.

 

Astfel, în prima fază s-a executat o dăltuire atentă a planului frontal, iar în cea de­a doua o percutare ceva mai neglijentă a osului în regiunea parietală, unde se observă încă resturi rămase datorită fracturării părţii osoase prin răsfrângerea acestuia, fără o dăltuire completă împrejur ca în faza anterioară.

 

”Acest viciu tehnic al celui care a executat trepanarea trebuie pus pe seama încetării anestezierii subiectului supus operaţiei şi a grăbirii procesului de închidere a plăcii operatorii”, se arată în studiul amintit.

 

 

Fetița a mai trăit un an după operație

 

Potrivit concluziilor specialiștilor care au studiat scheletul de la Mihălășeni, copila a mai trăit un an.

 

”Se pare, după cum sugerează prezenţa unui proces de vindecare osoasă, că subiectul a supravieţuit postoperator peste un an de zile, trepanaţia efectuându-se în scop curativ, ca urmare a unor afecţiuni neuromotorii, legate probabil de o stare epileptică”, a precizat în Forum cultural arheologul Octavian-Liviu Șovan.

 

 

Descoperire unicat în România și nu numai

 

Concluzia cercetătorilor este că ne aflăm în prezenţa ”singurului caz de trepanare a unui craniu de copil descoperit pe teritoriul ţării noastre, iar după informaţiile noastre destul de bogate, şi asupra singurului caz de trepanare de acest fel din zona balcanică”.

 

Informația este confirmată, într-un studio științific care face referire și la scheletul de la Mihălășeni, de către Georgeta Miu.

 

 

”Este singurul caz de trepanaţie pe un craniu de copil şi, după datele din literatură, reprezintă cel mai vechi craniu trepanat din Peninsula Balcanică în era noastră”, a menționat Georgeta Miu.

 

Necropola de la Mihălășeni avea să mai aducă o noutate. Astfel, în mormântul de înhumaţie nr. 202, aparţinând unei femei de 60-65 de ani, a fost descoperită, pe lângă alte piese din inventar, pe partea dreaptă a cutiei toracice, o pensetă de bronz, executată din tablă de bronz, rectangulară, îndoită, formând două braţe simple.

 

”Pensetele apar destul de rar în cadrul culturii, ca şi în nord-vestul Europei şi îşi au originile în secolele anterioare. Amintim acest fapt pentru că, legat de cazul de trepanaţie amintit mai sus, pensetele au fost considerate ca instrumente folosite în medicină, practic, în operaţiile chirurgicale”, a precizat arheologul botoșănean.

 

 

Se mai practică și astăzi

 

Procedeul trepanației nu a dispărut în medicina contemporană. Operația se mai practică și astăzi, dar se efectuează sub control medical sever, pentru a asigura condiţii aseptice, în scopul protejării pacientului împotriva infecţiilor.

 

Totuși, spun specialiștii, chiar dacă în timpurile străvechi trepanaţia era practicată fără respectarea condiţiilor specifice de igienă, în mod surprinzător și, totodată, paradoxal, șansele de vindecare ale pacienţilor erau foarte ridicate, apropiindu-se chiar de 70-80%, fapt demonstrat de trepanaţiile studiate până acum, efectuate pe cranii din Neolitic, Mezolitic și chiar din Paleolitic.

 

Se consideră că în Evul Mediu și în perioada Renașterii șansele de vindecare și, desigur, supravieţuirea postoperatorie depășeau 80%.

 

”Desigur, cu cât sunt mai vechi, cu atât cazurile de trepanaţie sunt mai fascinante și mai spectaculoase”, este părerea specialiștilor.

 

Necropola de la Mihălăşeni, investigată metodic de-a lungul a şase campanii de săpături de mare amploare (1983-1988) de către Octavian-Liviu Șovan, reprezintă unul dintre cele mai importante obiective arheologice din perioada romană târzie din ţara noastră descoperite în ultimele decenii.

 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
”Steaua sus răsare, Ceaușescu moare”: Cum au trăit botoșănenii primele ore ale libertății, copilul care își dădea sângele pentru răniți și botoșăneanul care și-a urcat familia pe clădirea Teatrului
1989. Până pe 21 decembrie, la Timișoara muriseră deja 73 de oameni, alți aproape 300 erau răniți. Pe 22 decembrie, la ora 12.08, cuplul Ceaușescu fuge. Până la decolarea elicopterului cu cei doi dictatori, la București muriseră 49 de oameni, alți 600 sunt răniți. Nici o persoană nu a fost oficial acuzată până în prezent de comiterea unor acte de terorism în cadrul revoluției din 1989.
Povestea maicii Atanasia, alungată din Agafton: A muncit în fabrică, a îngrijit bolnavii, apoi s-a întors să moară Acasă
Într-o zi de 11 decembrie închidea ochii pentru veșnicie o măicuță pentru care viața fusese nu doar o luptă, ci o mărturisire. Rugăciunea continuă, munca cinstită și iubirea de aproapele i-au fost crez și hrană pentru suflet.
Ultimul primar necomunist al Botoșanilor: Ne-a lăsat Fata Moartă și o extraordinară lecție de demnitate
Într-un sfârșit de noiembrie 30 se stingea din viață, în urmă cu 75 de ani, unul dintre marii oameni ai Botoșanilor. Avea 55 de ani și trăise cât pentru zece vieți.
Istorie cu parfum de romanță: Pe lângă plopii fără soț cu Rița, fecioara cu ochii sprințari… - FOTO&VIDEO
Le-am ascultat de sute, de mii de ori. Ne-au înmiresmat viața, ne-au bucurat sau înlăcrimat inima. Prea puțin se știe, însă, că unele dintre celebrele romanțe pe versurile lui Eminescu, de pildă, au fost create chiar în timpul vieții Poetului, acum mai bine de 130 de ani.
Povestea mai puțin știută a ”novembriștilor” deportați la Botoșani și a șefului Miliției care a anunțat Revoluția cu o lună înainte: Stai dracului liniștit în banca ta, că oricum nu te prinde Crăciunul aici!
Astăzi se împlinesc 33 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov, din 15 noiembrie 1987. Revolta care a anunțat prăbușirea comunismului în România.
Botoșăneni hăituiți de Securitate din cauza unei scrisori: ”Trebuie să aflăm ce s-a întâmplat cu unii dintre semnatari”
Cei vizați ripostează și spun că, la Botoșani, nu și-au făcut decât datoria față de ”patrie și popor”. Și că tragerea lor la răspundere, după 1989, nu prea ar fi justificată: nu mai sunt membri de partid și nici nu se află în funcții publice.
PRESA liberă la Botoșani: Primul ziar independent cu bani de la ”Azur”, scriitorii-publiciști ba în plus, ba… în minus - FOTO
Continuăm în această săptămână, în rubrica Botoșanii de altădată, să aducem în atenție contribuțiile în domeniul presei botoșănene, fie că e vorba de creatori de ziar, fie că privim către cei care au încercat de-a lungul timpului o istorie a presei locale.
PRESA noastră: Eminescu aprecia ”smântâna inteligenţei literare” botoșănene, Ceaușescu lăuda Clopotul pentru ”mobilizarea şi antrenarea oamenilor muncii”
În urmă cu aproape 40 de ani, un jurnalist se întreba, într-un articol publicat în una dintre puținele reviste care circulau la acea vreme: ”Care este, totuși, cel mai vechi ziar din Botoșani?”.
AMICUL ȚĂRANILOR înmormântat la Eternitatea: Îmbrăca straie sărace și umbla pe drum cu toporul la brâu, ”o figură care va sta și în istorie” – FOTOGALERIE
Cu adevărat un personaj atipic al vremii sale. Intelectual, entuziast și patriot – uneori peste măsură -, scriitor, excelent avocat și, așa cum avea să îi rămână și faima, un prieten al celor necăjiți. 
Loading...
De la pojarnicii de ieri la pompierii de azi: Salvatori plătiți cu bani de la bogați, săracii ”să nu fie supăraţi la această dare”, pedepse cu amenzi sau 10 lovituri în fața casei
Astăzi, 13 septembrie, ne înclinăm cu respect în fața salvatorilor de vieți. Intră în foc, în apă, sub dărâmături. La înălțime sau în străfundul pământului, înfruntând intemperiile și dezastrele de tot soiul. În mijlocul oricărei nenorociri, prezența lor ne conferă siguranță, încredere, speranță. Ei sunt pompierii. Cărora le spunem astăzi La mulți ani!
De pe scena de la Botoșani la Ursul de Aur de la Berlin: Debutul meu n-a fost numai un eveniment, a fost o încântare, o vrajă – GALERIE FOTO
Avea doar 23 de ani când debuta pe scena de la Botoșani. Și astăzi, după aproape jumătate de secol, își amintește cu emoție rolurile, dar mai ales oamenii alături de care a jucat în micul oraș moldav.
Artistul care a pictat îngerii cu aureole negre și muza ”inspiratoare” care s-a călugărit: ”Pentru moldoveni e un mare câştig, pentru botoşăneni e o reală mândrie”
Botoșaniul deține tezaure inestimabile, dar și locuri care încă ne oferă povești, istorii, întâmplări. Prea puțin cunoscute, de prea puțini aflate.
Un general botoșănean se sinucide: Cazul era închis pentru oficialităţi. Pentru istorie nu există, însă, cazuri 'închise'
O dramă care, chiar dacă are în mijlocul ei un nume prea puțin cunoscut astăzi, poartă în spate o poveste ale cărei semnificații sunt mult mai importante decât par la prima vedere. Un nume care merită să fie cunoscut aici, la Botoșani.
Castelul de pe deal, ruina în care sătenii așteaptă să își aline bătrânețea: ”Erau oameni buni cu țăranii, tare buni” – FOTO & VIDEO
A trecut de un război, dar a fost devastat de sătenii care, în holul castelului, au aruncat în flăcări întreaga bibliotecă. Preluat de comuniști, apoi părăsit și ros de scurgerea nemiloasă a timpului, astăzi străjuiește dealurile ca o fantomă a unui trecut pe care îl mai povestesc doar bătrânii satului. Bătrâni care așteaptă să se petreacă ceea ce se zvonește de o vreme: că la castel se va înființa un azil de bătrâni…
Loading...
Securitatea lui Ceaușescu și intelectualii botoșăneni: ”Mi-am dat seama ce colegi am. Pentru un blid de linte te omoară” - FOTO
Când vorbim despre Securitate, gândul imediat merge către anii 50-60, cu odioasele arestări, torturi, hărțuiri, crime sau, nu de puține ori, reeducări și racolări ale celor care cedau în timpul anchetelor. Mai puțin s-a vorbit/scris despre Securitatea anilor ‘80.
Pustnicul fără biserică, atins de harul lui Dumnezeu: ”A trăit 100 de ani. Umbla desculț vara și iarna, vindeca bolnavii cu rugăciuni” – GALERIE FOTO
Istoria unui loc se construiește în secole, prin oamenii care o trăiesc. Pustnici sau simpli creștini, pelerini care bat cărările pe ploaie sau ninsoare, călugări care prin sfințenia lor tămăduiesc suferința semenilor.
Primele luni ale ocupației sovietice la Botoșani, ”Clopotul” scrie înflăcărat despre întâlnirea cu ”o nouă lume, cu o nouă mentalitate”
Primăvara anului 1944, Botoșani. Orașul după refugiu nu mai păstra nimic din parfumul grădinilor de odinioară, din farmecul străzilor colindate de trăsuri, nici măcar forfota vechiului târg pe care războaiele nu reușiseră să o potolească întru totul.
Povestea neștiută a primilor angajați ai Filarmonicii, directorul a făcut preinfarct, mărturii din prezent: Astăzi mi se pare o nebunie desăvârșită
Nebunia frumoasă a unor visători avea să le ofere botoșănenilor decenii întregi de muzică. Istoria a consemnat, de-a lungul vremii, succese și momente extraordinare, cu invitați celebri și un repertoriu pe măsură.
Ceaușescu supărat că poporul folosește prea mult detergent, MINUNEA din ogradă la care țăranii nu au renunțat nici astăzi
De luni bune, cuvinte precum dezinfecție, dezinfectant, spălat pe mâini, igienă, precauție sunt tot mai des folosite, fie că vorbim despre mediul familial, privat sau cel public (media sau rețele de socializare).
Comoara de sub casa Poetului de la Ipotești, scoasă la lumină după aproape 2.000 de ani
Istoria casei de la Ipotești este una care ar putea face, singură, subiectul unei cărți.
melimeloparis.ro%20
astratex.ro
Sondaj
Doriți să vă vaccinați contra Covid-19?
Da
Încă nu m-am hotărât
Nu
Declaraţia zilei
”O astfel de lege trebuie gândită foarte bine și cu multă prudență, pentru a nu prejudicia în nici un fel drepturile și libertățile fundamentale ale românilor. Personal sunt de acord cu dumneavoastră, oamenii trebuie să fie ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.8838 lei
USD
Dolarul SUA
4.1118 lei
CHF
Francul elveţian
4.4060 lei
GBP
Lira sterlină
5.6917 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.7890 lei
XAU
Gramul de aur
223.8171 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2309 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3297 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1502 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.2419 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1852 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6568 lei
Vremea
astăzi
Botosani
-1.6 o C
Dorohoi
-1.4 o C
Bucecea
-1.8 o C
Darabani
-0.6 o C
Saveni
-1.6 o C
Ştefăneşti
1.7 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2021 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.