Botoşanii de altădată
Doi fraţi orfani din Botoşani, care au impresionat un neam întreg, ARŞI DE VII în flăcări 

La marginea unui sat din Botoşani, pe un deal de unde se lua pământ pentru lipitul caselor, sătenii au dat peste  nişte rămăşiţe.

Nişte ulcele acoperite cu melci. Unora li s-a părut ciudate şi s-au înfricoşat. Cei mai mulţi au socotit că-s vrăjite. Iar alţii au povestit că, acolo, la marginea satului Drăguşeni, trebuie să fie Olăria lui Drăguş, cel de la care a rămas numele satului. Auzind despre una ca asta, mai mulţi profesori de istorie s-au dus să vadă şi ei oalele.Şi nu mică le-a fost uimirea descoperind „cele mai frumoase vase neolitice”.

 

Legenda spune, că prin acele părţi botoşănene au trăit cândva doi fraţi orfani, pe nume Podriga şi ostrov. Goi şi flămânzi, umblau din poartă în poartă căutând de lucru pentru un codru de pâine. Aşa au ajuns şi pe la poarta lui Drăguş, cel neîntrecut în meşteşugul olăriei.

-    Vrem să facem şi noi oale, s-a rugat Podriga.

-   D-apoi asta-i treabă grea, nu vă arată înfăţişarea a răzbi. Sunteţi aproape nişte copii.

 

S-a gândit omul ce s-a gândit, a zărit lacrimile din ochii orfanilor şi, în cele din urmă, s-a înduplecat:

-    Dacă aţi venit, rămâneţi, că eu tot nu mai pot munci ca în tinereţe.

I-a dus la Lutărie, le-a arătat ce-i şi cum din fir de păr, apoi a plecat acasă. După câteva zile, meşterul şi-a adus aminte de copii şi a plecat la Lutărie. Când a ajuns, ce să-i vadă ochii? Oale măiestrit lucrate, cum nu cunoscuse nici în târgul cel mare de la Gura Başeului, unde veneau cu marfă meşteri de pretutindeni.  S-a părut că visează, dar când şi+a dat seama că totul e aievea, a rămas mut de uimire.

-    Cine a făcut aceste minuni? Izbuti în sfârşit să grăiască.

-    Noi! Podriga şi cu mine, răspunse Ostrov.

-    Nemaiîntâlnit! A zis atunci meşterul. Vom merge cu ele în târgul de la Doroca, unde sosesc negustori de toate neamurile, cu mătăsuri, pietre scumpe şi alte mărfuri de preţ.

Aşa că, într-o zi în târgul de la Doroca îşi făcură loc un bătrân cu doi copilandri şi fel de fel de oale chipoase mai mare mirarea! Erau: Drăguş, Podriga şi Ostrov. Tocmai s-a întâmplat să treacă pe acolo o înaltă căpetenie. Şi tot uitându-se peste scumpeturi, vede într-o latură şi oalele acele minunate. A luat una, a răsucit-o pe toate părţile, apoi a dat-o de-a dura de-a sunat argintul.

-    Cu adevărat nemaipomenită lucrare! A tresărit regele. Din ce împărăţie sunteţi şi cum vă cheamă?

-    Apoi, noi, măria-ta, suntem oameni din partea locului, din moşi strămoşi, olari cu dragoste de meşteşug, hotărâ cu dreaptă mândrie bătrânul.

 

Iar oalele-s migălite de mâinile acestor feciori şi – de mă credeţi – cu sufletul lor curat cum îi aripa curcubeului ceresc.

-    Aşa este, dacă spune un bătrân! Zâmbi regele. Primiţi această pungă cu aur pe vasele voastre, ce vor fi darul meu de azi doamnelor din cetatea domnească.

-    Trăiască stăpânul nostru! mulţumi bătrânul cu tărie, în auzul mulţimii adunate.

-    Mergeţi înapoi în sat şi nu conteniţi preafrumoasa voastră plăsmuire, care-i fără seamăn, precum vedem şi ne bucurăm, dar mai ales nepreţuita fală ne va clădi nouă pe pământ, în amintirea viitorimii.

De atunci, la Doroca, lume de pe lume îi aştepta pe iscusiţii meşteri, căci vasele lor păreau fermecate, întrecând faima olarilor din cele patru vânturi. Aceia, rând pe rând, începură să cârtească, uitaţi de vechea căutare. Poate au încercat să le fure taina, dar n-au izbutit. 

 

Într-un miez de noapte, când trupul olarului trudit e greu ca lutul, un pâlc de călăreţi străini sau numai un singur venetic înfierbântat a pus foc straşnic cu păcură Lutăriei şi casei meşterului. 
Ostrov şi Podriga au sărit să-l scoată pe bătrânul Drăguş din flăcări, dar au căzut şi ei sub vâlvătaie.

 

Acolo, pământul începu să plângă în gemete de durere, cu lacrimi adevărate. Iar acele lacrimi învăluiră şi prefăcură în apă trupul morţilor. Susură Ostrovul, în adânc tainic şi melancolic.Legenda Botoşanilor de Elidia Agrigoroaiei, spune că multe milenii au stat ascunse sub dărâmături oalele acelor meşteri vechi, împlinindu-se totuşi aidoma prezicerea înţeleptului rege despre fala nepreţuită a neamului său în viitorime.

 
download from google play download from apple store

 

loading...
TRAGEDIE FĂRĂ MARGINI la ceas de seară: Casa în flăcări, proprietarul găsit spânzurat


 

Cătălina CHIRU
Comoara de sub casa Poetului de la Ipotești, scoasă la lumină după aproape 2.000 de ani
Istoria casei de la Ipotești este una care ar putea face, singură, subiectul unei cărți.
Ordinul activistului de partid sau cum a decis tovarășul Duminică soarta unei importante instituții: ”Mi s-a întunecat în faţa ochilor. Mi-am închipuit că…”
Un activist de partid a fost, într-un moment important din istoria culturală a orașului, omul potrivit la locul potrivit, spun istoricii.
A fost odată ca niciodată: Copilăria în opinci, joaca în marginea tranșeelor sau pe maidanul Botoșanilor de odinioară
Și oamenii mari au fost mici. Iar poveștile sunt adesea adevărate lecții de viață. Într-o zi de 1 Iunie, vă invităm să privim către oamenii mari care au fost odată copii. Artiști, scriitori, medici, profesori și copilăriile lor de demult.
Copiii Revoluției vs. elevii din anul COVID: Dorințe de 1 Iunie, de la ”să-mi aducă părinții blugi din străinătate” la ”să se oprească circulația mașinilor”
În septembrie 1989 pășeau în școală purtând la gât cravata roșie, ”pentru gloria poporului şi înflorirea României socialiste, pentru cauza partidului”. Nimeni nu se gândea atunci că, peste doar trei luni, lumea veche se răsturna pentru a face loc alteia: cea în care aveau să trăiască, peste ani, copiii și nepoții lor.
Țărani băgați în dube în toiul nopții după ce i-au pus pe fugă pe oamenii lui Gheorghiu-Dej: ”Afară cu bolșevicii, n-avem nevoie de comunism!”
Milițienii, însoțiți de securiști, au înconjurat satul și, în miez de noapte, au început arestările. Oamenii ”erau scoși în izmene” din case, aruncați în dubă și duși direct la Securitate. Și astăzi, după mai bine de 70 de ani, în sat parcă mai bântuie teroarea acelei veri.
30 de ani de la Podul de flori, ziua în care botoșănenii și basarabenii s-au încins în horă în apa Prutului: ”Tată, mi-ai promis că-mi arăți români. Care-s ei?” - GALERIE FOTO
Pe 6 mai 1990, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică desface sârma ghimpată și românii de pe ambele maluri ale Prutului se întâlnesc. Entuziaști și plini de nădejde că a venit vremea întoarcerii acasă. Speranță deșartă, după cum se va vedea…
Povestea primului bust al lui Eminescu: 600 de studenți au asistat la dezvelire, defilare cu călăreți și muzică militară pe străzile orașului
Probabil că pentru prima dată, în cei peste 150 de ani de când există, Parcul ”Mihai Eminescu” este pustiu în cea mai frumoasă perioadă a anului, atunci când natura oferă cel mai frumos spectacol.
Medicii care au înfruntat moartea: ”Botoșani a înregistrat o scădere simțitoare a numărului de locuitori și paralizarea vieții economice și sociale”
Botoșanii nu au fost ocoliți de nenorociri. Însă aceste ținuturi au avut parte, în istorie, de ceva mai puternic decât orice epidemie: oameni valoroși care au înfruntat boala, care au dat piept cu moartea.
Istoria la feminin: De la Cornelia din Moldova la mucenița din Petru Vodă
Au fost mame, soții, iubite. Au fost medici, poete, artiste, creatoare de cuvânt și de frumos. Au suferit pentru Hristos. Din umbra timpului, străbat uneori până la noi prin faptele lor trecute.
inpuff.ro
Loading...
Instituție de prestigiu încă necunoscută după aproape 70 de ani de activitate? Dacă nu ar fi avut loc atunci, nu știu dacă s-ar mai fi produs cândva
Istoria nescrisă creează confuzii. Însă atunci când și puținele date scrise conțin erori situația devine de-a dreptul dramatică pentru biografia unei comunități, a unui oraș.
Mărturii din iadul exterminărilor politice: ”Când mi-a văzut chipul schimonosit de durere, s-a luminat”
Închisoarea de la Botoşani a fost loc de exterminare a celor care, într-un fel sau altul, se opuneau regimului comunist.
”Aşa a debutat Enescu în viaţa mea, cu un unu la muzică, în cea de-a doua clasă a Liceului Laurian”
Cu greu ne putem imagina astăzi că pe scândura Teatrului Mihai Eminescu din Botoşani au jucat Calboreanu, Birlic, Tănase, Vraca, Bulandra. Că pe scena micului oraş moldav au urcat pentru a cânta Enescu, pentru a conferenţia Iorga.
Agaftonul Domnului Eminescu: Plâng pentru vărul meu, că a avut o viaţă zbuciumată şi a murit de tânăr! - GALERIE FOTO
În cimitirul de la Agafton odihnesc astăzi maicile Olimpiada, Sofia, Fevronia, surorile Ralucăi Eminovici, mama poetului, dar și Xenia, verișoara lui Mihai.
După 30 de ani, despre ce a fost sau n-a fost la Botoșani: Nu vedeţi că ne schimbăm cu totul? Asta-i revoluţie, băieţi, ţineţi-vă bine!
Loading...
După 30 de ani – Revoluția la Botoșani: Crăciun, colinde, colindători. Altă viață! Diferite persoane de la noi din oraș își fac autocritica…
Nici bine nu a căzut comunismul, că la Botoșani începeau deja să apară probleme, chiar la adunarea de constituire a Consiliului Frontului Salvării Naționale: reproșuri, refuzuri, scoateri în relief a propriilor greutăți datorate vechiului regim.
După 30 de ani - Botoșănenii lui Ceaușescu: Cozi enorme la ulei, zahăr, lapte. Jigniri, ironii, lupte, bătăi. Greu, foarte greu. Umilitor!
În ziua în care Nicolae Ceaușescu a vizitat Botoșaniul, o gospodină a lăsat ferestrele casei deschise și a plecat în oraș. Curățase parchetul și voia să aerisească. Seara, când s-a întors acasă, toate ferestrele erau închise. Pe dinăuntru!
După 30 de ani - Moș Gerilă aduce cadouri în parcul orașului, un Crăciun cu fulgere și tunete la Botoșani: Oare ce ne rezervă anul ce va începe? Să fim optimiști sau pesimiști?
Cu un an înainte de Crăciunul lui 1989, pe 25 decembrie 1988, la Botoșani se petrecea un lucru ieșit din comun. Bătrânii spuneau că nu prinseseră o asemenea grozăvie în toată viața lor…
După 30 de ani - Bancurile botoșănenilor despre Ceaușescu, concerte și spectacole, însemnări din comunismul întunecat: Ajutaţi-mă să mor!
Deşi astăzi pare un lucru neînsemnat, înainte de 1989 scrisul te putea duce direct în închisoare. Pentru că a consemna întâmplări care incriminau regimul însemna condamnare sigură.
Ceaușescu reales, CUM au trimis botoșănenii la București 1.700 de telegrame și povestea mașinii de scris: Ai grijă ce faci cu ea, cine scrie la ea, că intrăm la zdup - FOTO
Și înainte de 1989, procesul de votare era precedat de o campanie electorală. Însă ea se desfăşura sub alte reguli.
Ziua neagră din istoria Liceului Laurian: MARELE INCENDIU care a mistuit zeci de mii de cărți, dosare și drapelul școlii
Palatul Liceului Laurian adăpostea cea mai mare bibliotecă din orașul Botoșani din vremurile acelea.
melimeloparis.ro%20
inpuff.ro
Sondaj
Credeți că se va găsi vaccin contra coronavirusului?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
 „Recunosc că am spus și eram foarte hotărât să nu mai revin niciodată în politică, dar având în vedere că am avut timp în 2015 – 2019, spre sfârșit, vă dați seama că sunt un număr de ani. Am stat și am urm ...
starshiners.ro%20
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
acum 2 zile
EUR
Euro
4.8418 lei
USD
Dolarul SUA
4.2893 lei
CHF
Francul elveţian
4.5555 lei
GBP
Lira sterlină
5.4092 lei
JPY
100 de yeni japonezi
4.0161 lei
XAU
Gramul de aur
249.1146 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2488 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3699 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9826 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1531 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1813 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6500 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.