Botoşanii de altădată
Cum arătau mătușile lui Eminescu și cum îl descrie pe Mihai chiar fratele său: Când râdea, râdea cu mare poftă, râs sincer – GALERIE FOTO

Sărăcia Botoșanilor, atât de des invocată în rapoarte, studii, statistici, nu ține doar de lipsa banilor, a investitorilor, a locurilor de muncă. Ci mai ales de lipsa de perspectivă atunci când vine vorba de a dezvolta și promova ceea ce există deja.

Or atât de des fluturatul brand cultural nu este doar o vorbă în vânt, deși el poate deveni o utopie în viziunea celor care nu reușesc să înțeleagă adevărata bogăție a acestor locuri.

 

Pentru că, dincolo de numele sonore care înnobilează acest nord moldav – Eminescu, Enescu, Luchian, Iorga – Botoșanii au locuri de o valoare inestimabilă care poartă amprenta acestor uriașe personalități. Vorbim aici nu doar despre Ipotești, Liveni, Ștefănești sau Botoșani.

 

Agaftonul, de pildă, aflat la mai puțin de 10 kilometri de municipiul reședință de județ, este atât de puțin cunoscut, încât nici astăzi majoritatea botoșănenilor nu fac nicio legătură între mănăstirea seculară și poetul Mihai Eminescu. A contribuit pe deplin la aceasta și soarta vitregă a lăcașului de cult, în special în ultima jumătate de secol.

 

O mănăstire izolată din aproape toate punctele de vedere, săracă și sărăcită de zeci de procese pentru recuperarea patrimoniului după ce a fost desființată, iar maicile gonite în lume, suferindă încă și astăzi din pricina nefericitei vecinătăți cu o tabără de elevi.

 

Dar totodată așezată într-un adevărat colț de rai, în margine de codru, păstrând (și conservând într-un mod natural) aerul eminescian și freamătul poetic al vremurilor.

 

Ansamblul monahal de la Agafton este unul care poate deveni un centru cultural prestigios, un punct de cercetare și de studiu pentru eminescologi, legat firesc de Ipoteștii memoriali și de Botoșanii natali. Însă pentru aceasta este nevoie de implicare în primul rând administrativă, apoi de o finanțare urgentă pentru a restaura, proteja și conserva obiectivele degradate.

 

 

Chiar dacă discret și într-un ritm extrem de greoi, obștea Mănăstirii Agafton a făcut pași uriași în ultimii ani. S-a intervenit pentru restaurarea vechii bisericuțe din lemn și a cimitirului, iar în 2020 s-a pictat biserica de zid (galerie foto jos). Este nevoie, însă, de o serioasă investiție pentru salvarea chiliilor, iar problemele nu sunt nici pe departe de a se fi epuizat.

 

În preajma zilei de 15 ianuarie, când l-am omagiat pe Mihai Eminescu la 171 de ani de la naștere, dar și a Zilei Culturii Naționale, ne întoarcem în Botoșanii de altădată pentru a răscoli cronici, condici, dar și pentru a privi către poet prin ochii celui care l-a cunoscut atât de bine, și anume propriul frate.

 

 

Trei mătuși…

 

La mai bine de două decenii de la nașterea, în Botoșani, a lui Mihai Eminescu, un protoiereu întocmea un important document, foarte valoros îndeosebi pentru viața monahală de pe meleagurile botoșănene.

 

Este vorba despre ”Condica de toate Monahiile ce sî află în Monastirea Agatonul, Plasa Târgului Județiul Botoșanii, format după ordinal Ministeriului de Culte nr.8324 din 1872”.

 

 

Condica era realizată de protoiereul C. Lăzărescu Iconom și semnată de subprefect și de ”Susana Schimonahie Pisoschi Stariță”, purtând și pecetea Mănăstirii Agafton, cu mențiunea: ”Adică una sută cincizeci și optu călugăriți se află în prezent petrecătoare în Monastirea Agatonul dupre cum mai susu se constată, în temeiul arătărilor și a stareței la fața locului, pentru care să adeverește formal”.

 

Foarte important, condica redă nu doar numele fiecărei călugărițe, postul ocupat în interiorul mănăstirii și datele de naștere, ci și fizionomia și ”semnele deosebite ce le posedă”, aflăm de la istoricul Ionel Bejenaru, care dedică acestui subiect un amplu articol - ”Trei mătuși ale lui Mihai Eminescu în Condica Mănăstirii Agafton din 1872” - publicat în Acta Moldaviae Septentrionalis în anul 2002.

 

Datorită acestor consemnări din condică avem astăzi date importante despre mătușile poetului Mihai Eminescu, surorile mamei Raluca (născută Iurașcu).

 

Așadar, în Condica din 1872 le regăsim pe Olimbiada (Olimpiada), Fevronia și Sofia.

 

La acea vreme, monahia Olimpiada era astfel menționată: ”fără îndatorire; 45 de ani; călugărită la Mănăstirea Agafton în anul 1840”. Era o femeie ”cu părul capului sur, cu ochi căprui, cu nasul mijlociu, cu fața smeadă, având un semn de fript la piciorul drept”.

 

Monahia Fevronia Iurașcu era astfel descrisă: ”fără îndatorire, 60 de ani, călugărită la Agafton-Botoșani, în 1828, părul alb, cu ochi căprui, cu nasul mijlociu, fața albineață, fără a avea vreun semn deosebit”.

 

Și monahia Sofia Iurașcu era fără îndatorire. Avea 49 de ani și se călugărise la Agafton odată cu sora ei Olimpiada (1840). Avea 49 de ani și era ”cu părul alb, cu ochi căprui, nasul gros, cu fața smeadă și cu negel pe obrazul drept”.

 

În ”Mihai Eminescu”, (Editura Junimea, Iași, 1987), Gala Galaction scrie despre întâlnirile copilului şi, mai apoi, adolescentului Mihai cu maica Fevronia astfel:

 

"Dar aceasta însemnează că Eminescu, copil de patru, de zece, de paisprezece ani, a venit de nenumărate ori, întâi cu părinţii şi, apoi, singur sau întovărăşit de fraţi şi de prieteni, ca să vadă pe Maica Fevronia şi să cerceteze mănăstirea din codri. Eminescu a coborât din Botoşani pe aceste cărări care descurcă poienile înflorite, vâlcelele mascate cu trandafiri sălbatici şi umbra stejarilor bătrâni, şi s-a urcat la schitul cenuşiu şi plin de pace. La Mănăstirea Agafton a cunoscut Eminescu întâia oară cenobitismul creştin şi pravilele lui şi toată trista lui frumusețe”.

 

Gala Galaction merge și mai departe și opinează: ”Înțelegem care este schitul din Făt-Frumos din tei: Mâine-n schit la Sfânta Ana,/ Vei găsi pe cel din stele/ Mângâierea vieții tale,/ Mântuirea feței mele”.

 

De aceea, conchide Galaction, ”aceste câteva imagini din viața monahală Eminescu le-a prins, mic copil stand lângă Maica Fevronia, în strană la Mănăstirea Agafton”.

 

S-au aplecat asupra acestui fragment din biografia poetului și Augustin Z.N. Pop, Ion Roșu sau I.D. Marin, cel din urmă având avantajul de a cunoaște direct locurile copilăriei lui Eminescu.

 

 

…și un frate

 

Mai alăturăm celor de mai sus un portret, cel pe care i-l face lui Mihai Eminescu chiar fratele său, Matei.

 

 

Găsim ”portretul” la Corneliu Botez, în articolul "Icoane, cugetări şi fapte din viaţa lui Eminescu", unde în primul paragraf Matei vorbeşte despre fratele său, Mihai, în cuvintele de mai jos:

 

"Era de statură mijlocie, vânjos, faţa brună-albă, cu ochi căprui închişi, cu părul negru ca corbul, piciorul şi mâinile mici ca şi ale mamei sale, dinţii regulaţi de culoare gălbuie, când râdea, râdea cu mare poftă, râs sincer… Mergea totdeauna privind în pământ, cu capul puţin aplecat în jos şi mai totdeauna gânditor. Îi plăcea singurătatea. Cânta frumos din gură ca şi mama sa şi sora sa Henrieta…".

 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Povestea maicii Atanasia, alungată din Agafton: A muncit în fabrică, a îngrijit bolnavii, apoi s-a întors să moară Acasă
Într-o zi de 11 decembrie închidea ochii pentru veșnicie o măicuță pentru care viața fusese nu doar o luptă, ci o mărturisire. Rugăciunea continuă, munca cinstită și iubirea de aproapele i-au fost crez și hrană pentru suflet.
Ultimul primar necomunist al Botoșanilor: Ne-a lăsat Fata Moartă și o extraordinară lecție de demnitate
Într-un sfârșit de noiembrie 30 se stingea din viață, în urmă cu 75 de ani, unul dintre marii oameni ai Botoșanilor. Avea 55 de ani și trăise cât pentru zece vieți.
Istorie cu parfum de romanță: Pe lângă plopii fără soț cu Rița, fecioara cu ochii sprințari… - FOTO&VIDEO
Le-am ascultat de sute, de mii de ori. Ne-au înmiresmat viața, ne-au bucurat sau înlăcrimat inima. Prea puțin se știe, însă, că unele dintre celebrele romanțe pe versurile lui Eminescu, de pildă, au fost create chiar în timpul vieții Poetului, acum mai bine de 130 de ani.
Povestea mai puțin știută a ”novembriștilor” deportați la Botoșani și a șefului Miliției care a anunțat Revoluția cu o lună înainte: Stai dracului liniștit în banca ta, că oricum nu te prinde Crăciunul aici!
Astăzi se împlinesc 33 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov, din 15 noiembrie 1987. Revolta care a anunțat prăbușirea comunismului în România.
Botoșăneni hăituiți de Securitate din cauza unei scrisori: ”Trebuie să aflăm ce s-a întâmplat cu unii dintre semnatari”
Cei vizați ripostează și spun că, la Botoșani, nu și-au făcut decât datoria față de ”patrie și popor”. Și că tragerea lor la răspundere, după 1989, nu prea ar fi justificată: nu mai sunt membri de partid și nici nu se află în funcții publice.
PRESA liberă la Botoșani: Primul ziar independent cu bani de la ”Azur”, scriitorii-publiciști ba în plus, ba… în minus - FOTO
Continuăm în această săptămână, în rubrica Botoșanii de altădată, să aducem în atenție contribuțiile în domeniul presei botoșănene, fie că e vorba de creatori de ziar, fie că privim către cei care au încercat de-a lungul timpului o istorie a presei locale.
PRESA noastră: Eminescu aprecia ”smântâna inteligenţei literare” botoșănene, Ceaușescu lăuda Clopotul pentru ”mobilizarea şi antrenarea oamenilor muncii”
În urmă cu aproape 40 de ani, un jurnalist se întreba, într-un articol publicat în una dintre puținele reviste care circulau la acea vreme: ”Care este, totuși, cel mai vechi ziar din Botoșani?”.
AMICUL ȚĂRANILOR înmormântat la Eternitatea: Îmbrăca straie sărace și umbla pe drum cu toporul la brâu, ”o figură care va sta și în istorie” – FOTOGALERIE
Cu adevărat un personaj atipic al vremii sale. Intelectual, entuziast și patriot – uneori peste măsură -, scriitor, excelent avocat și, așa cum avea să îi rămână și faima, un prieten al celor necăjiți. 
De la pojarnicii de ieri la pompierii de azi: Salvatori plătiți cu bani de la bogați, săracii ”să nu fie supăraţi la această dare”, pedepse cu amenzi sau 10 lovituri în fața casei
Astăzi, 13 septembrie, ne înclinăm cu respect în fața salvatorilor de vieți. Intră în foc, în apă, sub dărâmături. La înălțime sau în străfundul pământului, înfruntând intemperiile și dezastrele de tot soiul. În mijlocul oricărei nenorociri, prezența lor ne conferă siguranță, încredere, speranță. Ei sunt pompierii. Cărora le spunem astăzi La mulți ani!
Loading...
De pe scena de la Botoșani la Ursul de Aur de la Berlin: Debutul meu n-a fost numai un eveniment, a fost o încântare, o vrajă – GALERIE FOTO
Avea doar 23 de ani când debuta pe scena de la Botoșani. Și astăzi, după aproape jumătate de secol, își amintește cu emoție rolurile, dar mai ales oamenii alături de care a jucat în micul oraș moldav.
Artistul care a pictat îngerii cu aureole negre și muza ”inspiratoare” care s-a călugărit: ”Pentru moldoveni e un mare câştig, pentru botoşăneni e o reală mândrie”
Botoșaniul deține tezaure inestimabile, dar și locuri care încă ne oferă povești, istorii, întâmplări. Prea puțin cunoscute, de prea puțini aflate.
Un general botoșănean se sinucide: Cazul era închis pentru oficialităţi. Pentru istorie nu există, însă, cazuri 'închise'
O dramă care, chiar dacă are în mijlocul ei un nume prea puțin cunoscut astăzi, poartă în spate o poveste ale cărei semnificații sunt mult mai importante decât par la prima vedere. Un nume care merită să fie cunoscut aici, la Botoșani.
Castelul de pe deal, ruina în care sătenii așteaptă să își aline bătrânețea: ”Erau oameni buni cu țăranii, tare buni” – FOTO & VIDEO
A trecut de un război, dar a fost devastat de sătenii care, în holul castelului, au aruncat în flăcări întreaga bibliotecă. Preluat de comuniști, apoi părăsit și ros de scurgerea nemiloasă a timpului, astăzi străjuiește dealurile ca o fantomă a unui trecut pe care îl mai povestesc doar bătrânii satului. Bătrâni care așteaptă să se petreacă ceea ce se zvonește de o vreme: că la castel se va înființa un azil de bătrâni…
Securitatea lui Ceaușescu și intelectualii botoșăneni: ”Mi-am dat seama ce colegi am. Pentru un blid de linte te omoară” - FOTO
Când vorbim despre Securitate, gândul imediat merge către anii 50-60, cu odioasele arestări, torturi, hărțuiri, crime sau, nu de puține ori, reeducări și racolări ale celor care cedau în timpul anchetelor. Mai puțin s-a vorbit/scris despre Securitatea anilor ‘80.
Loading...
Pustnicul fără biserică, atins de harul lui Dumnezeu: ”A trăit 100 de ani. Umbla desculț vara și iarna, vindeca bolnavii cu rugăciuni” – GALERIE FOTO
Istoria unui loc se construiește în secole, prin oamenii care o trăiesc. Pustnici sau simpli creștini, pelerini care bat cărările pe ploaie sau ninsoare, călugări care prin sfințenia lor tămăduiesc suferința semenilor.
Primele luni ale ocupației sovietice la Botoșani, ”Clopotul” scrie înflăcărat despre întâlnirea cu ”o nouă lume, cu o nouă mentalitate”
Primăvara anului 1944, Botoșani. Orașul după refugiu nu mai păstra nimic din parfumul grădinilor de odinioară, din farmecul străzilor colindate de trăsuri, nici măcar forfota vechiului târg pe care războaiele nu reușiseră să o potolească întru totul.
Povestea neștiută a primilor angajați ai Filarmonicii, directorul a făcut preinfarct, mărturii din prezent: Astăzi mi se pare o nebunie desăvârșită
Nebunia frumoasă a unor visători avea să le ofere botoșănenilor decenii întregi de muzică. Istoria a consemnat, de-a lungul vremii, succese și momente extraordinare, cu invitați celebri și un repertoriu pe măsură.
Ceaușescu supărat că poporul folosește prea mult detergent, MINUNEA din ogradă la care țăranii nu au renunțat nici astăzi
De luni bune, cuvinte precum dezinfecție, dezinfectant, spălat pe mâini, igienă, precauție sunt tot mai des folosite, fie că vorbim despre mediul familial, privat sau cel public (media sau rețele de socializare).
Fetița din necropola de la Mihălășeni, singurul caz de trepanaţie pe un craniu de copil din România
Copila a supravieţuit postoperator peste un an de zile. Cazul este unic în România și, se pare, și în zona balcanică, fiind consemnat în tratatele de istorie a medicinei.
Comoara de sub casa Poetului de la Ipotești, scoasă la lumină după aproape 2.000 de ani
Istoria casei de la Ipotești este una care ar putea face, singură, subiectul unei cărți.
melimeloparis.ro%20
astratex.ro
Sondaj
Doriți să vă vaccinați contra Covid-19?
Da
Încă nu m-am hotărât
Nu
Declaraţia zilei
Cum mi-am întâlnit sufletul pereche într-un reality show la televizor? Eu chiar mă văd măritată, tânără să fiu! Anul ăsta nu… mai sunt chestii de rezolvat şi apoi. Nu, încă nu ne-am mutat împreună! Cu George mă înţ ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
acum 2 zile
EUR
Euro
4.8745 lei
USD
Dolarul SUA
4.0209 lei
CHF
Francul elveţian
4.4406 lei
GBP
Lira sterlină
5.5894 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.7804 lei
XAU
Gramul de aur
228.2335 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2284 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3497 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1327 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1817 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1863 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6555 lei
Vremea
astăzi
Botosani
5.0 o C
Dorohoi
5.0 o C
Bucecea
5.5 o C
Darabani
5.0 o C
Saveni
5.0 o C
Ştefăneşti
9.0 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2021 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.