Botoşanii de altădată
Cea mai VECHE biserică din Botoşani: A fost înzestrată cu moşii, heleşteie şi mori şi o impresionantă necropolă

Este o mărturie a istoriei şi una dintre cele mai importante edificii din judeţul Botoşani.

Biserica Sf. Nicolae”- Popăuți

 

 

Biserica Sf. Nicolae”-Popăuți este cea mai veche biserică din Botoşani, zidită de Ştefan cel Mare, în anul 1496 ca biserică de mir cum se constată din inscripţia slavonă, aşezată în dreapta uşii, pe peretele dinspre nord:

„Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această casă întru numele celui între sfinți părintele nostru arhiereul și făcătorul de minuni Nicolae, în anul 7004, iar al domniei sale al patruzecilea curgător, luna septembrie, 30”.

Biserica a fost aşezată la răscruce de importante drumuri comerciale, în apropierea „ târgului lui Botoş” ce avea doar o vechime de 57 de ani de atestare documentară. A fost amplasată la jumătatea drumului dintre Suceava şi Hârlău, unde domnul se ducea adesea. 


 

Biserica făcea parte dintr-un ansamblu fortificat, care mai cuprindea un palat domnesc și un turn clopotniță. În palatul domnesc de lângă biserică poposea Ștefan cel Mare în drumul său spre Curtea domnească din Hârlău. Conform cronicilor, la 22 iulie 1518 a ajuns aici și domnitorul Petru Rareș. În cursul secolului al XVI-lea, biserica a suferit mai multe modificări. Abia în anul 1626 s-a format satul Popăuți, până atunci biserica aflându-se în mijlocul codrilor Botoșanilor. În decursul veacurilor scurse de la întemeierea ei, biserica a fost numită în documente ca „biserică domnească”, „biserica de la curtea domniei mele”.

 

Biserica transformată în mănăstire

 

Biserica Sf. Nicolae” a fost „mirenească” până în 1751, când domnul fanariot Constantin Racoviţă a prefăcut-o în mănăstire de călugări greci şi depindea de Patriarhia din Antiohia. Acesta a înzestrat mănăstirea cu jumătate din moşia alăturată Tărăraşi, cu heleştei şi mori şi i-a acordat o serie de privilegii iar mama domnului a reparat biserica şi a dotat-o cu cele de trebuinţă. Acelaşi domn a înzestrat-o în continuare cu alte moşii şi iazuri ajungând în scurt timp foarte bogată, după relatările lui Ştefan Ciubotaru din Monografia oraşului Botoşani. Călugării greci au intrat apoi în conflict cu târgoveţii care s-au văzut fără imaş şi nu aveau unde paşte animalele. Au urmat o serie de plângeri către domnie ce au durat decenii de-a rândul.

 

 

Setea de înavuţire a egumenilor greci nu a avut limită: în 1805 ei stăpâneau moşiile Popăuţi, Tătăraşi, locuri în oraş şi satul Popăuţi, mai târziu au pus stăpânire pe satele Cişmea şi Răchiţi, ai căror locuitori lucrau moşiile mănăstirii în schimbul pământului pentru hrana lor. În 1834 au deschis o măcelărie la Botoşani, în mahalaua Vrăbieni.

 

Biserică de mir

 

În 1840 mănăstirea Popăuţi era în culmea bogăţiei sale. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moșiile deținute, iar Mănăstirea Popăuți a devenit biserică de mir. Pe rând, proprietățile fostei mănăstiri sunt cedate de Primăria orașului Botoșani către diverse instituții: casele egumenești sunt date armatei în 1868, livada este preluată de către Compania Căilor Ferate în 1870 etc.

 

 

Reducerea mănăstirii la rangul de biserică de mir a avut efecte negative asupra ansamblului monahal. Biserica s-a deteriorat, fiind acoperită cu tablă în 1891. Cu toate acestea, deteriorarea bisericii se accentuează și ca urmare a faptului că la 12 mai 1897 s-a prăbușit jumătatea superioară a catapetesmei, Protoieria Botoșani decide la data de 15 iulie 1897 închiderea bisericii, întrucât ajunsese într-o stare critică de conservare.Biserica "Sf. Nicolae" și turnul clopotniță sunt practic salvate prin declararea lor în anul 1897 ca monumente istorice, statul român preluând sarcina de restaurare a lor.

 

 

Necropolă

 

Săpăturile arheologice efectuate în interiorul bisericii au dus la descoperirea unei necropole boierești, aici fiind înmormântați, pe trei niveluri, peste 25 de oameni.  După cum a declarat starețul Luca Diaconu al Mănăstirii Popăuți, "cele mai importante sunt persoanele din primul nivel. Este vorba despre un vornic din Botoșani, care a fost adus acasă din Țara de Jos, unde fusese mare vornic". Acesta a fost identificat de către prof. Sorin Ulea ca fiind Dragoș Boul. Piatra funerară (165 x 66/55 x 27 cm) a marelui vornic se află în bună stare de conservare, având câmpul împărțit în trei zone egale, decorate fiecare cu câte patru palmete în relief plat, și o inscripție marginală în limba slavonă cu următorul conținut: „Acest mormânt este al robului lui Dumnezeu Nurod, vornic de Botoșani, care s-a săvârșit – veșnica lui pomenire – la veșnicele lăcașuri în anul 7000” (1492).

 

 

În zonele sudică și vestică ale pronaosului au fost identificate în 2001 un număr total de 16 morminte, în diverse stadii de conservare/distrugere, dintre care 5 în amenajări funerare din zidărie și 11 în groapă simplă. 


Câteva cuvinte despre arhitectura şi pictura bisericii


Pereţii sunt groşi din pietre pătrare şi cărămizi smălţuite şi colorate, cu discuri ce reprezintă stema Moldovei şi diferite figuri. Acoperişul este de aramă. La restaurare s-a păstrat cu sfinţenie forma originală. Se remarcă în mod deosebit sculptura în piatră de la vechea uşă dinspre nord. Biserica are forma cea mai veche, de cruce, ferestrele sunt mici, cu excepţia celei dinspre vest.

 

 

La nord-vest de clădirea bisericii se află amplasat un turn clopotniță de 17 metri înălțime, care datează din aceeași perioadă cu biserica. El este zidit din piatră brută, cioplită numai la colțuri și la chenarele ușilor și ferestrelor și are trei etaje și acoperiș de șindrilă. În exterior, turnul are formă pătrată în dreptul etajelor I și III și octogonală la cel de-al II-lea.Turnul avea o multiplă funcționalitate, el servind și ca adăpost în caz de pericol. În acest sens, se putea urca la etajul întâi numai pe o scară exterioară care putea fi ridicată. La cel de-al treilea etaj se afla clopotnița, aici existând patru mari deschideri către cele patru puncte cardinale.

 

 

Turnul clopotniță de la Popăuți este, alături de turnul Tezarurului de la Mănăstirea Putna și de turnurile-clopotniță de la Mănăstirea Bistrița și de la Sf. Ioan Domnesc din Piatra Neamț, una dintre puținele construcții de acest gen păstrate din vremea lui Ștefan cel Mare.

 

 

loading...
ACUM: ÎPS Teofan la Mânăstirea Popăuţi cu sute de credincioşi  – FOTOGALERIE

 

DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Cătălina CHIRU
„Dare la semn” – PRIMA competiţie sportivă organizată la Botoşani, pe un poligon improvizat din bariera Suliţa
De când fac botoşănenii sport? Răspunsul îl găsim în documentele arhivelor din august 1868, când a început să se practice tirul sub îndrumarea militarilor.
Cea mai CUMPLITĂ epidemie care a îngenunchiat Botoşaniul: Mii de morţi în vara cu 51 de grade Celsius
Orașul Botoșani a suferit de-a lungul timpului crunt, însă puțini dintre contemporani cunosc episoadele în care orașul a sângerat efectiv și și-a jelit morții.
Prima „spiţărie” înfiinţaţă la Botoşani - Cea mai frumoasă şi solidă clădire din oraş
Cea dintâi farmacie din Botoşani, cunoscută sub numele de „şpiţărie”, a prins viaţă la finele secolului XVIII.
Fiul unui fost primar botoșănean asasinat politic: 5.000 de oameni au vrut să-l aducă la Botoșani
La Botoșani, în cartierul Bucovina există o alee cu numele tânărului ucis de comuniști. Era fiu de avocat iar tatăl său a fost pentru ceva timp primar interimar al orașului. Mai mult, a existat și o placă comemorativă în memoria sa care a fost… furată.
Oraşul Botoşani, „apanaj” al doamnelor Moldovei: Sume uriaşe de bani încasate de la botoşăneni pentru bunăstarea damelor
„Doamna Botoşaniului” încasa permanent sume uriaşe de bani fără să facă mai nimic pentru ţinutul în care îşi ducea existenţa.
Inima de odinioară a Botoşanilor – UNDE s-au înfiinţat şi CUM arătau primele pieţe ale oraşului
Fiind un centru comercial recunoscut cu secole în urmă, ca unul dintre cele mai puternice din Moldova, Botoşanii au avut locuri special amenajate în care să se vândă şi să se cumpere animale, produse industriale şi agricole. Acestea au fost pieţele şi iarmaroacele.
Străzile de odinioară ale Botoşanilor: Înghesuială la modernizarea drumurilor pline de gropi ale oraşului
Până pe la 1820 nu s-a acordat nicio atenţie străzilor oraşului, care au apărut fără nicio cât de mică idee de sistematizare, de modernizare. Înguste, întortocheate, pline de praf în timpul secetos, pline de gropi cu apă şi desfundate în timpul ploilor, dădeau oraşului un aspect neplăcut, fapt remarcat, nu o singură dată, de cei ce păşeau pentru prima dată în oraş.
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă
Botoşanii, oraşul patriarhal de altădată, a fost numit adesea, pe drept cuvânt, oraş al grădinilor. Când, în veacul trecut şi începutul celui actual, boierii şi-au construit frumoasele lor case, în special în partea de vest a oraşului, au avut grijă să-şi amenajeze minunate parcuri cu ajutorilor grădinarilor unguri, italieni şi germani.
PRIMUL hotel construit la Botoşani: Eminescu a dat o petrecere acolo şi s-a îndrăgostit de o blondă
Primele hoteluri  au apărut în peisajul botoşănean la jumătatea secolului trecut.Odată cu creşterea economică a oraşului, s-a simţit nevoia unor localuri cu camere mobilate care să fie închiriate, de obicei cu ziua, numeroşilor călători sosiţi la noi în oraş.
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis
Cu câteva secole în urmă, cafenelele ce  se găsesc astăzi la tot pasul au pătruns prima dată în orașul moldav. Erau locurile unde se putea bea cafea, se jucau table, cărți și zaruri, se putea servi şi ceva dulce dar se și fuma tutun turcesc, iar oamenii stăteau ceasuri bune la discuții.
Începuturile presei la Botoşani: PRIMA publicație botoșăneană pusă sub semnul întrebării
Presa, despre care se spune că este a patra putere într-un stat democrat, are la Botoșani o vechime apreciabilă și o valoare deosebită prin numărul mare de reviste și ziare apărute în perioada anilor 1866-1944, mai precis de-a lungul a 82 ani de existență. 
LEGENDA Morii de la Ionăşeni: Au botoşănencele astea un fel al lor care te prinde în lanţ. Şi-apoi fac din tine ce vor...
Pe sub labirintul de nuci bătrâni, coborâm la Stăuceni. Urmând şoseaua peste dealuri se deschide drumul care duce la Ionăşeni. Legenda spune, că sub umbra pădurilor bătrâne, a fost o moară…
Legenda Dorohoiului: Bărbatul care a alergat toată viaţa după o…himeră
Legenda Dorohoiului, ca având un sâmbure de adevăr, este susţinută de afirmaţia anonimului autor al cronicii Huru, care numea Dorohoiul – Doroca.
Legenda Târgului Nou: UNDE a fost cel „dintâi port pe uscat” la Botoşani
Oamenii locului spun că ar fi fost chiar „capitala“ secretă a Moldovei acum 200 de ani.
Legenda Botoşaniului: Un copil sărac şi fără tată a dat numele oraşului 
Cea mai elocventă ilustrare a importanţei şi vechimii Botoşanilor, ca aşezare, o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la marginea oraşului, datând din perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent de sub conducerea lui Burebista.
Doi fraţi orfani din Botoşani, care au impresionat un neam întreg, ARŞI DE VII în flăcări 
La marginea unui sat din Botoşani, pe un deal de unde se lua pământ pentru lipitul caselor, sătenii au dat peste  nişte rămăşiţe.
Târgul morţii : EPIDEMIA care a secerat sate întregi din Botoşani
Una dintre cele mai violente epidemii a creat panică în mai multe sate botoşănene.
Femeia care a dat GRATIS terenuri pentru case mai multor botoşăneni: CINE au fost norocoşii
Drama unei femei, spune legenda, a schimbat multe vieţi la Botoşani.
Descoperire ULUITOARE : Botoşăneanul care a dat peste o adevărată COMOARĂ în timp ce era la vânătoare
Într-o comună din Botoşani, un bărbat plecat la vânătoare a făcut o descoperire incredibilă.
Pungă cu bani găsită într-o scorbură de copac din Agafton: CE a făcut bărbatul cu toată averea
Multe şi minunate privelişti are de văzut călătorul la Agafton, acel colţ de lume ce adăposteşte un cămin de bătrâni.
E BINE CA SE FACE UN BLOC PENTRU MEDICI CA IN ASA ZISELE CHILI E ACUM SPITAL E NORMAL ,DE ASRA AVEM NEVOE SPITALE DOTATE ,MEDICI CA BISERICI SI MANASTIRI IN ULTIMUL TIM AU APARUT CAM PESTE TOT , SUN ORTODOX CRED IN DUMNEZEU MA ROG LUI ,DAR SAMI FIE ERTAT LA ORA ACTUALA BISERECA SA TRANSFORMAT INTRO INDUSTRIE .
11 august 2019, 20:18
Aveti dreptate ..este impresionanta dar pentru a i se reda forma de odinioara trebuie ca cladirile vechi ale spitalului de de boli infectioase sa redevina chilii cum au fost odinioara si atunci veti avea imaginea impresionanta a vechii manastiri ..pana atunci va fi o imagine ciuntita de catre comunisti...sincer nu cred ca se va intampla una ca asta si daca nu ma insel una din vechile chilii a fost chiar daramata Militez pentru reintregirea vechilor chilii si terenului aferent si ramanerea celorlalte cladiri comunistoide in patrimoniul spitalulii(pe care daca nu ma insel se fac blocuri anl pt medici)
11 august 2019, 10:37
kalapod.net%20
starshiners.ro%20
Sondaj
Sunteți mulțumiți de serviciile medicale prestate în spitalele din Botoșani?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Am luat decizia aseară într-o discuție cu d-na premier și dl ministru Eugen Teodorovici, care m-a rugat să vă salut și din partea lui ca mâine dimineață să punem în transparență publică o Hotărâre de Guvern prin care ...
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.7601 lei
USD
Dolarul SUA
4.2726 lei
CHF
Francul elveţian
4.3205 lei
GBP
Lira sterlină
5.5266 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9349 lei
XAU
Gramul de aur
204.3163 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2458 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4414 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9315 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.2665 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1862 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6372 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.