Botoşanii de altădată
Botoșăneni hăituiți de Securitate din cauza unei scrisori: ”Trebuie să aflăm ce s-a întâmplat cu unii dintre semnatari”

Cei vizați ripostează și spun că, la Botoșani, nu și-au făcut decât datoria față de ”patrie și popor”. Și că tragerea lor la răspundere, după 1989, nu prea ar fi justificată: nu mai sunt membri de partid și nici nu se află în funcții publice.

Paul Goma avea doar 21 de ani când a fost arestat prima dată, în 22 noiembrie 1956, ca urmare a manifestaţiilor studenţeşti anticomuniste declanşate în contextul revoluţiei din Ungaria. Student al Facultăţii de Filologie din Bucureşti, avea să fie condamnat la doi ani închisoare corecţională pentru „delictul de agitaţie publică”, pedeapsă urmată apoi de domiciliu obligatoriu (DO).

 

În 1977 îl regăsim, din nou, în primele rânduri ale rezistenţei anticomuniste româneşti, moment fixat în istorie prin Scrisoarea de solidarizare cu Charta’77 din Cehoslovacia (ianuarie 1977), dar și prin numeroase alte scrisori și declaraţii împotriva regimului lui Nicolae Ceauşescu.


(Paul Goma în tinerețe)

 

Revine peste mai puțin de două săptămâni cu o altă Scrisoare deschisă, de data aceasta adresată participanților la Conferința de la Belgrad (8 februarie 1977). Este din nou arestat, apoi forțat să părăsească România, la 20 noiembrie 1977. Ajuns în Franţa, continuă protestele împotriva dictaturii ceauşiste.

 

 

Scrisoarea din 8 februarie 1977

 

Scrisoarea deschisă din 8 februarie adresată participanţilor la Conferinţa de la Belgrad este asumată, inițial, de 8 persoane. Printre semnatari, Paul Goma și Ana Maria Năvodaru, viitoarea soție a lui Paul Goma. A doua zi, pe 9 februarie, scrisoarea se aude la Radio “Europa Liberă”.

 

Pentru că situația pare să scape de sub control, este activat dispozitivul Securității, care primește ordin să aplice urgent tehnicile de descurajare a unor acte similare. Încep ședințele inopinate în școli, universități, dar mai ales în fabrici și uzine. Ceauşescu însuși va ține o cuvântare în care va condamna „elementele declasate şi trădătorii de patrie”, cu trimitere clară către Paul Goma.

 

 

Arestat și apoi expulzat

 

După o perioadă de hărțuire, Paul Goma este arestat, la 1 aprilie 1977. Acuzat de ”trădare de patrie”.

 

Peste 200 de români semnaseră și aderaseră deja la Scrisoarea către Conferinţa de la Belgrad din 8 februarie. Printre ei și botoșăneni.



 

Chiar a doua zi după arestarea lui Goma, la New York au loc manifestaţii în sprijinul românului. La 11 aprilie i se schimbă încadrarea juridică: „trădare de patrie” și „complot urmărind răsturnarea orânduirii de stat”. Urmează noi proteste de solidarizare la New York și Paris, presa internațională îi consacră lui Goma pagini generoase.

 

Presiunea dă rezultate și, la 6 mai 1977, Paul Goma este eliberat din închisoare. Peste două săptămâni este forțat să părăsească România, împreună cu familia. Nu își va mai vedea țara niciodată, sfârșind la Paris, în noaptea din 24 spre 25 martie 2020.

 

 

Februarie 1977, România: ”La mine au putut pătrunde zilele astea gazetari străini, dar nu pot să pătrundă români…”

 

La scurt timp de la Scrisoarea către participanții la Conferința de la Belgrad, românul Paul Goma se auzea la Vocea Americii, într-un interviu realizat de Mircea Carp.

 

Iată un fragment din interviul difuzat pe 23 februarie 1977:

 

P.G: … în continuare sunt foarte multe semnături pe care deocamdată nu pot să le divulg. Nu este un bluf, ci situaţia este foarte complicată şi vreau să vă explic…
M.C.: Da.
P.G.: Autorităţile încearcă pe toate căile… De pildă, îmi permit acum să vorbesc cu străinătatea, am dat un interviu agenţiei France Press, aşa, la mine au putut pătrunde zilele astea gazetari străini, dar nu pot să pătrundă români…
M.C.: Îhî…
P.G.: În momentul în care ajunge vreun doritor de semnătură aici este…, nu ştiu exact ce i se întâmplă, dar nu mai ajunge până la mine…
M.C.: Care era semnificaţia mişcării dumneavoastră şi cum evaluaţi această situaţie pe care Occidentul o numeşte situaţia disidenţilor? Vă convine acest nume sau nu?
P.G.: Ăăă, nu nu-mi convine, dar nu am găsit alt calificativ sau alt termen. Dacă aş încerca să dau o definiţie a ceea ce facem noi, nu este ceva subversiv, pentru că noi nu vrem răsturnarea guvernului, ci noi vrem la urma urmei, ne-am institui într-un fel de ajutoare, într-un fel de comisie de control - mă rog, a fost acum şedinţa lor -, pentru urmărirea de punere în aplicare a legilor existente, a legilor în vigoare pe hârtie, dar nu sunt în vigoare în realitate.

 

 

 

Securitatea din Botoșani în alertă maximă

 

Mărturii ale acelor vremuri, la Botoșani și în multe alte orașe din țară, ies la iveală. În luna noiembrie a anului 2008, pe rolul instanței de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București se derula, în ședință publică, acțiunea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în contradictoriu cu Ilie Radu.

 

Cine era Ilie Radu?

La data procesului, Ilie Radu avea 78 de ani. Potrivit arhivelor CNSAS, în anul 1959 avea grad de căpitan în cadrul Direcției Regionale Suceava, pentru ca după 1968 să îl regăsim la Botoșani ca șef Securitate, ca locțiitor șef de inspectorat sau locțiitor șef Securitate. În perioada 1974-1976 era locotenent-colonel, la serviciul 1 șef serviciu în cadrul IJ Botoșani, iar peste doi ani – 1978, colonel la serviciul 2, tot ca șef serviciu.

 

A trecut în rezervă la începutul lunii mai 1989, cu gradul de colonel și având funcția de șef politic al șefului IJ Botoșani.

 

 

Deranjat de ancheta CNSAS

 

Potrivit solicitării CNSAS din 2008, sentința avea să constate calitatea de lucrător al Securității a lui Ilie Radu.

 

Împotriva solicitării CNSAS, Ilie Radu preciza atunci că a lucrat în cadrul MAI, însă în alt profil de muncă, ”fiind numit prin ordin, nu în profil de securitate, și în virtutea funcției ocupate și-a respectat obligațiile care îi reveneau din jurământul militar depus față de patrie și popor”.

 

Mai mult, Ilie Radu completează că nu face parte din nici un partid politic și nu îndeplinește nici o funcție publică, fapt care nu ar justifica cercetarea sa și nici tragerea la răspundere pentru faptele comise în urmă cu zeci de ani.

 

 

Pe urmele semnatarilor Scrisorii lui Goma

 

Atribuțiile de serviciu, în virtutea jurământului militar depus ”față de patrie și popor” nu erau, însă, așa de inocente precum lăsa să se creadă Ilie Radu.

 

 

Mai exact, în cadrul acestor atribuții, acesta derulase acțiuni informativ-operative diverse. Printre acestea, identificarea și verificarea persoanelor de pe raza județului Botoșani care aderaseră sau intenționau să semneze scrisoarea trimisă de Paul Goma Conferinței de la Belgrad.

 

Iar acțiunea lui Ilie Radu nu fusese una doar de fațadă, ci dăduse și rezultate. Astfel, au fost identificate opt persoane ”care au comentat favorabil și au exprimat acordul față de cele întreprinse” de Paul Goma.

 

 

Opt scrisori, un singur autor

 

Și asta nu era tot. A mai adus în vizorul Securității și alți suspecți, asta în timp ce demarase o acțiune pentru identificarea autorului a opt scrisori expediate de la Botoșani pe adresa lui Paul Goma.

 

Nu a durat mult și, datorită metodelor folosite de Ilie Radu, s-a reușit chiar identificarea mai multor persoane, asupra cărora s-au întreprins ”măsuri de prevenire a unor eventuale acte ostile din partea acestora”.

 

”În temeiul funcției îndeplinite, pârâtul (Ilie Radu, nota red.) a coordonat activitatea de supraveghere a mai multor persoane care au aderat sau și-au exprimat convingeri, au avut atitudini sau idei contrare regimului comunist, susținând convingerile exprimate de către dizidentul Paul Goma în scrisoarea trimisă în cadrul Conferinței de la Belgrad. Astfel, ofițeri din cadrul Direcției Inspectoratului Județean Botoșani, condusă de către pârât (Ilie Radu, nota red.), au desfășurat activități de identificare a autorului a 8 scrisori expediate la 3.04.1977 pe adresa lui Paul Goma, prin care o persoană anonimă își exprima adeziunea la acțiunile întreprinse de acesta”.

 

 

A fost găsit ”dușmanul poporului”: Juristul din Botoșani

 

Au fost mobilizate numeroase surse și resurse ale Securității. A fost verificat ”îndeaproape” un ”jurist de profesie” urmărit ”cu prioritate”. Se pare că juristul era cunoscut prin opiniile sale contrare regimului și ”aderent al ideilor și opiniilor liber exprimate” de către unii deja condamnați pentru atitudini contrare regimului și recunoscuți în medii restrânse ca fiind dizidenți ai regimului comunist.




 

Potrivit cercetărilor CNSAS, rezultă că, în cadrul acțiunilor de urmărire, nu doar că s-a adus atingere libertății de asociere, de expresie a convingerilor sociale, economice, politice și religioase, dar chiar ”le-au pus în pericol viața și sănătatea, cunoscute fiind cazurile în care persoanele au manifestat atitudini contrare regimului au avut prejudicii materiale și morale serioase”.

 

Concluzia CNSAS în fața instanței era clară: Ilie Radu a avut calitatea de ofițer al Securității și a desfășurat activități prin care ”a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, pentru a fi reținută calitatea de lucrător al Securității”.

 

 

Noiembrie 1977, Paris: ”Faţă de românii care eram până acum cred că s-a făcut un mic pas înainte”

 

În ziua de 17 noiembrie 1977, Paul Goma dă un nou interviu la Vocea Americii, de data aceasta din Paris. Același Mircea Carp îl întreabă din nou despre soarta celor care s-au solidarizat cu acțiunea de la București. Ce s-a întâmplat cu semnatarii Scrisorii, ”opt la început, 200 până la urmă”.

 

”Acum încerc cu prietenul meu din Paris, care m-a ajutat foarte mult a face cunoscută mişcarea noastră, să reconstituim şi să vedem ce s-a întâmplat cu fiecare, pentru că, sigur că eu fiind ceva mai cunoscut, am putut să obţin o viză turistică. (…) Nu ştiu şi trebuie să aflăm ce s-a întâmplat cu unii dintre semnatarii care, ştiu eu, erau din Ploieşti, erau din Suceava sau cine ştie de unde. Şi asta vrem să facem şi dăm publicităţii o listă cu persoanele de care nu ştim că ar fi intrat sau că ar fi ieşit, de care nu ştim nimic, în legătură cu care aşteptăm să aflăm veşti”, răspunde Paul Goma.

 

 

 

S-a schimbat ceva în România? Acțiunea lui Goma și a susținătorilor săi a influenţat în vreun fel situaţia din țară? Goma este convins că actul de curaj a avut efect în România, chiar dacă s-a făcut doar ”un mic pas înainte”.

 

”Nu ştiu dacă au influenţat situaţia din România în sens de a o face mai bună. Cred că invers, deocamdată. Dar faptul că oamenii şi-au dat seama că se poate să te plângi, că se poate să spui adevărul fără să se întâmple foarte mare lucru, în afară de, ştiu eu, o arestare, cu care noi suntem oarecum obişnuiţi, totuşi, cred că este un câştig. În continuare nu ne putem compara cu cehii, cu polonezii, dar faţă de românii care eram până acum cred că s-a făcut un mic pas înainte”, spunea Paul Goma în 17 noiembrie 1977.

 

Cert este că, în anul 1977, Ceaușescu s-a speriat nu doar de scrisoarea lui Goma adresată Conferinței de la Belgrad, ci mai ales de impactul pe care cuvintele scriitorului l-a avut în toate colțurile țării. Până la Botoșani.

 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
”Steaua sus răsare, Ceaușescu moare”: Cum au trăit botoșănenii primele ore ale libertății, copilul care își dădea sângele pentru răniți și botoșăneanul care și-a urcat familia pe clădirea Teatrului
1989. Până pe 21 decembrie, la Timișoara muriseră deja 73 de oameni, alți aproape 300 erau răniți. Pe 22 decembrie, la ora 12.08, cuplul Ceaușescu fuge. Până la decolarea elicopterului cu cei doi dictatori, la București muriseră 49 de oameni, alți 600 sunt răniți. Nici o persoană nu a fost oficial acuzată până în prezent de comiterea unor acte de terorism în cadrul revoluției din 1989.
Povestea maicii Atanasia, alungată din Agafton: A muncit în fabrică, a îngrijit bolnavii, apoi s-a întors să moară Acasă
Într-o zi de 11 decembrie închidea ochii pentru veșnicie o măicuță pentru care viața fusese nu doar o luptă, ci o mărturisire. Rugăciunea continuă, munca cinstită și iubirea de aproapele i-au fost crez și hrană pentru suflet.
Ultimul primar necomunist al Botoșanilor: Ne-a lăsat Fata Moartă și o extraordinară lecție de demnitate
Într-un sfârșit de noiembrie 30 se stingea din viață, în urmă cu 75 de ani, unul dintre marii oameni ai Botoșanilor. Avea 55 de ani și trăise cât pentru zece vieți.
Istorie cu parfum de romanță: Pe lângă plopii fără soț cu Rița, fecioara cu ochii sprințari… - FOTO&VIDEO
Le-am ascultat de sute, de mii de ori. Ne-au înmiresmat viața, ne-au bucurat sau înlăcrimat inima. Prea puțin se știe, însă, că unele dintre celebrele romanțe pe versurile lui Eminescu, de pildă, au fost create chiar în timpul vieții Poetului, acum mai bine de 130 de ani.
Povestea mai puțin știută a ”novembriștilor” deportați la Botoșani și a șefului Miliției care a anunțat Revoluția cu o lună înainte: Stai dracului liniștit în banca ta, că oricum nu te prinde Crăciunul aici!
Astăzi se împlinesc 33 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov, din 15 noiembrie 1987. Revolta care a anunțat prăbușirea comunismului în România.
PRESA liberă la Botoșani: Primul ziar independent cu bani de la ”Azur”, scriitorii-publiciști ba în plus, ba… în minus - FOTO
Continuăm în această săptămână, în rubrica Botoșanii de altădată, să aducem în atenție contribuțiile în domeniul presei botoșănene, fie că e vorba de creatori de ziar, fie că privim către cei care au încercat de-a lungul timpului o istorie a presei locale.
PRESA noastră: Eminescu aprecia ”smântâna inteligenţei literare” botoșănene, Ceaușescu lăuda Clopotul pentru ”mobilizarea şi antrenarea oamenilor muncii”
În urmă cu aproape 40 de ani, un jurnalist se întreba, într-un articol publicat în una dintre puținele reviste care circulau la acea vreme: ”Care este, totuși, cel mai vechi ziar din Botoșani?”.
AMICUL ȚĂRANILOR înmormântat la Eternitatea: Îmbrăca straie sărace și umbla pe drum cu toporul la brâu, ”o figură care va sta și în istorie” – FOTOGALERIE
Cu adevărat un personaj atipic al vremii sale. Intelectual, entuziast și patriot – uneori peste măsură -, scriitor, excelent avocat și, așa cum avea să îi rămână și faima, un prieten al celor necăjiți. 
De la pojarnicii de ieri la pompierii de azi: Salvatori plătiți cu bani de la bogați, săracii ”să nu fie supăraţi la această dare”, pedepse cu amenzi sau 10 lovituri în fața casei
Astăzi, 13 septembrie, ne înclinăm cu respect în fața salvatorilor de vieți. Intră în foc, în apă, sub dărâmături. La înălțime sau în străfundul pământului, înfruntând intemperiile și dezastrele de tot soiul. În mijlocul oricărei nenorociri, prezența lor ne conferă siguranță, încredere, speranță. Ei sunt pompierii. Cărora le spunem astăzi La mulți ani!
Loading...
De pe scena de la Botoșani la Ursul de Aur de la Berlin: Debutul meu n-a fost numai un eveniment, a fost o încântare, o vrajă – GALERIE FOTO
Avea doar 23 de ani când debuta pe scena de la Botoșani. Și astăzi, după aproape jumătate de secol, își amintește cu emoție rolurile, dar mai ales oamenii alături de care a jucat în micul oraș moldav.
Artistul care a pictat îngerii cu aureole negre și muza ”inspiratoare” care s-a călugărit: ”Pentru moldoveni e un mare câştig, pentru botoşăneni e o reală mândrie”
Botoșaniul deține tezaure inestimabile, dar și locuri care încă ne oferă povești, istorii, întâmplări. Prea puțin cunoscute, de prea puțini aflate.
Un general botoșănean se sinucide: Cazul era închis pentru oficialităţi. Pentru istorie nu există, însă, cazuri 'închise'
O dramă care, chiar dacă are în mijlocul ei un nume prea puțin cunoscut astăzi, poartă în spate o poveste ale cărei semnificații sunt mult mai importante decât par la prima vedere. Un nume care merită să fie cunoscut aici, la Botoșani.
Castelul de pe deal, ruina în care sătenii așteaptă să își aline bătrânețea: ”Erau oameni buni cu țăranii, tare buni” – FOTO & VIDEO
A trecut de un război, dar a fost devastat de sătenii care, în holul castelului, au aruncat în flăcări întreaga bibliotecă. Preluat de comuniști, apoi părăsit și ros de scurgerea nemiloasă a timpului, astăzi străjuiește dealurile ca o fantomă a unui trecut pe care îl mai povestesc doar bătrânii satului. Bătrâni care așteaptă să se petreacă ceea ce se zvonește de o vreme: că la castel se va înființa un azil de bătrâni…
Securitatea lui Ceaușescu și intelectualii botoșăneni: ”Mi-am dat seama ce colegi am. Pentru un blid de linte te omoară” - FOTO
Când vorbim despre Securitate, gândul imediat merge către anii 50-60, cu odioasele arestări, torturi, hărțuiri, crime sau, nu de puține ori, reeducări și racolări ale celor care cedau în timpul anchetelor. Mai puțin s-a vorbit/scris despre Securitatea anilor ‘80.
Loading...
Pustnicul fără biserică, atins de harul lui Dumnezeu: ”A trăit 100 de ani. Umbla desculț vara și iarna, vindeca bolnavii cu rugăciuni” – GALERIE FOTO
Istoria unui loc se construiește în secole, prin oamenii care o trăiesc. Pustnici sau simpli creștini, pelerini care bat cărările pe ploaie sau ninsoare, călugări care prin sfințenia lor tămăduiesc suferința semenilor.
Primele luni ale ocupației sovietice la Botoșani, ”Clopotul” scrie înflăcărat despre întâlnirea cu ”o nouă lume, cu o nouă mentalitate”
Primăvara anului 1944, Botoșani. Orașul după refugiu nu mai păstra nimic din parfumul grădinilor de odinioară, din farmecul străzilor colindate de trăsuri, nici măcar forfota vechiului târg pe care războaiele nu reușiseră să o potolească întru totul.
Povestea neștiută a primilor angajați ai Filarmonicii, directorul a făcut preinfarct, mărturii din prezent: Astăzi mi se pare o nebunie desăvârșită
Nebunia frumoasă a unor visători avea să le ofere botoșănenilor decenii întregi de muzică. Istoria a consemnat, de-a lungul vremii, succese și momente extraordinare, cu invitați celebri și un repertoriu pe măsură.
Ceaușescu supărat că poporul folosește prea mult detergent, MINUNEA din ogradă la care țăranii nu au renunțat nici astăzi
De luni bune, cuvinte precum dezinfecție, dezinfectant, spălat pe mâini, igienă, precauție sunt tot mai des folosite, fie că vorbim despre mediul familial, privat sau cel public (media sau rețele de socializare).
Fetița din necropola de la Mihălășeni, singurul caz de trepanaţie pe un craniu de copil din România
Copila a supravieţuit postoperator peste un an de zile. Cazul este unic în România și, se pare, și în zona balcanică, fiind consemnat în tratatele de istorie a medicinei.
Comoara de sub casa Poetului de la Ipotești, scoasă la lumină după aproape 2.000 de ani
Istoria casei de la Ipotești este una care ar putea face, singură, subiectul unei cărți.
melimeloparis.ro%20
astratex.ro
Sondaj
Doriți să vă vaccinați contra Covid-19?
Da
Încă nu m-am hotărât
Nu
Declaraţia zilei
„Ce siguranță au acești copii de 15 – 16 ani maximum pe traseu, de la școală până acasă, ei termină orele la 19:00, respectiv 20:00. Când ajung acasă, când se odihnesc, când învață? Plus siguranța deplasării, de la ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.8838 lei
USD
Dolarul SUA
4.1118 lei
CHF
Francul elveţian
4.4060 lei
GBP
Lira sterlină
5.6917 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.7890 lei
XAU
Gramul de aur
223.8171 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2309 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3297 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1502 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.2419 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1852 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6568 lei
Vremea
astăzi
Botosani
1.4 o C
Dorohoi
1.8 o C
Bucecea
1.1 o C
Darabani
1.4 o C
Saveni
1.4 o C
Ştefăneşti
5.1 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2021 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.