Botoşanii de altădată
Botoșăneni hăituiți de Securitate din cauza unei scrisori: ”Trebuie să aflăm ce s-a întâmplat cu unii dintre semnatari”

Cei vizați ripostează și spun că, la Botoșani, nu și-au făcut decât datoria față de ”patrie și popor”. Și că tragerea lor la răspundere, după 1989, nu prea ar fi justificată: nu mai sunt membri de partid și nici nu se află în funcții publice.

Paul Goma avea doar 21 de ani când a fost arestat prima dată, în 22 noiembrie 1956, ca urmare a manifestaţiilor studenţeşti anticomuniste declanşate în contextul revoluţiei din Ungaria. Student al Facultăţii de Filologie din Bucureşti, avea să fie condamnat la doi ani închisoare corecţională pentru „delictul de agitaţie publică”, pedeapsă urmată apoi de domiciliu obligatoriu (DO).

 

În 1977 îl regăsim, din nou, în primele rânduri ale rezistenţei anticomuniste româneşti, moment fixat în istorie prin Scrisoarea de solidarizare cu Charta’77 din Cehoslovacia (ianuarie 1977), dar și prin numeroase alte scrisori și declaraţii împotriva regimului lui Nicolae Ceauşescu.


(Paul Goma în tinerețe)

 

Revine peste mai puțin de două săptămâni cu o altă Scrisoare deschisă, de data aceasta adresată participanților la Conferința de la Belgrad (8 februarie 1977). Este din nou arestat, apoi forțat să părăsească România, la 20 noiembrie 1977. Ajuns în Franţa, continuă protestele împotriva dictaturii ceauşiste.

 

 

Scrisoarea din 8 februarie 1977

 

Scrisoarea deschisă din 8 februarie adresată participanţilor la Conferinţa de la Belgrad este asumată, inițial, de 8 persoane. Printre semnatari, Paul Goma și Ana Maria Năvodaru, viitoarea soție a lui Paul Goma. A doua zi, pe 9 februarie, scrisoarea se aude la Radio “Europa Liberă”.

 

Pentru că situația pare să scape de sub control, este activat dispozitivul Securității, care primește ordin să aplice urgent tehnicile de descurajare a unor acte similare. Încep ședințele inopinate în școli, universități, dar mai ales în fabrici și uzine. Ceauşescu însuși va ține o cuvântare în care va condamna „elementele declasate şi trădătorii de patrie”, cu trimitere clară către Paul Goma.

 

 

Arestat și apoi expulzat

 

După o perioadă de hărțuire, Paul Goma este arestat, la 1 aprilie 1977. Acuzat de ”trădare de patrie”.

 

Peste 200 de români semnaseră și aderaseră deja la Scrisoarea către Conferinţa de la Belgrad din 8 februarie. Printre ei și botoșăneni.



 

Chiar a doua zi după arestarea lui Goma, la New York au loc manifestaţii în sprijinul românului. La 11 aprilie i se schimbă încadrarea juridică: „trădare de patrie” și „complot urmărind răsturnarea orânduirii de stat”. Urmează noi proteste de solidarizare la New York și Paris, presa internațională îi consacră lui Goma pagini generoase.

 

Presiunea dă rezultate și, la 6 mai 1977, Paul Goma este eliberat din închisoare. Peste două săptămâni este forțat să părăsească România, împreună cu familia. Nu își va mai vedea țara niciodată, sfârșind la Paris, în noaptea din 24 spre 25 martie 2020.

 

 

Februarie 1977, România: ”La mine au putut pătrunde zilele astea gazetari străini, dar nu pot să pătrundă români…”

 

La scurt timp de la Scrisoarea către participanții la Conferința de la Belgrad, românul Paul Goma se auzea la Vocea Americii, într-un interviu realizat de Mircea Carp.

 

Iată un fragment din interviul difuzat pe 23 februarie 1977:

 

P.G: … în continuare sunt foarte multe semnături pe care deocamdată nu pot să le divulg. Nu este un bluf, ci situaţia este foarte complicată şi vreau să vă explic…
M.C.: Da.
P.G.: Autorităţile încearcă pe toate căile… De pildă, îmi permit acum să vorbesc cu străinătatea, am dat un interviu agenţiei France Press, aşa, la mine au putut pătrunde zilele astea gazetari străini, dar nu pot să pătrundă români…
M.C.: Îhî…
P.G.: În momentul în care ajunge vreun doritor de semnătură aici este…, nu ştiu exact ce i se întâmplă, dar nu mai ajunge până la mine…
M.C.: Care era semnificaţia mişcării dumneavoastră şi cum evaluaţi această situaţie pe care Occidentul o numeşte situaţia disidenţilor? Vă convine acest nume sau nu?
P.G.: Ăăă, nu nu-mi convine, dar nu am găsit alt calificativ sau alt termen. Dacă aş încerca să dau o definiţie a ceea ce facem noi, nu este ceva subversiv, pentru că noi nu vrem răsturnarea guvernului, ci noi vrem la urma urmei, ne-am institui într-un fel de ajutoare, într-un fel de comisie de control - mă rog, a fost acum şedinţa lor -, pentru urmărirea de punere în aplicare a legilor existente, a legilor în vigoare pe hârtie, dar nu sunt în vigoare în realitate.

 

 

 

Securitatea din Botoșani în alertă maximă

 

Mărturii ale acelor vremuri, la Botoșani și în multe alte orașe din țară, ies la iveală. În luna noiembrie a anului 2008, pe rolul instanței de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București se derula, în ședință publică, acțiunea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în contradictoriu cu Ilie Radu.

 

Cine era Ilie Radu?

La data procesului, Ilie Radu avea 78 de ani. Potrivit arhivelor CNSAS, în anul 1959 avea grad de căpitan în cadrul Direcției Regionale Suceava, pentru ca după 1968 să îl regăsim la Botoșani ca șef Securitate, ca locțiitor șef de inspectorat sau locțiitor șef Securitate. În perioada 1974-1976 era locotenent-colonel, la serviciul 1 șef serviciu în cadrul IJ Botoșani, iar peste doi ani – 1978, colonel la serviciul 2, tot ca șef serviciu.

 

A trecut în rezervă la începutul lunii mai 1989, cu gradul de colonel și având funcția de șef politic al șefului IJ Botoșani.

 

 

Deranjat de ancheta CNSAS

 

Potrivit solicitării CNSAS din 2008, sentința avea să constate calitatea de lucrător al Securității a lui Ilie Radu.

 

Împotriva solicitării CNSAS, Ilie Radu preciza atunci că a lucrat în cadrul MAI, însă în alt profil de muncă, ”fiind numit prin ordin, nu în profil de securitate, și în virtutea funcției ocupate și-a respectat obligațiile care îi reveneau din jurământul militar depus față de patrie și popor”.

 

Mai mult, Ilie Radu completează că nu face parte din nici un partid politic și nu îndeplinește nici o funcție publică, fapt care nu ar justifica cercetarea sa și nici tragerea la răspundere pentru faptele comise în urmă cu zeci de ani.

 

 

Pe urmele semnatarilor Scrisorii lui Goma

 

Atribuțiile de serviciu, în virtutea jurământului militar depus ”față de patrie și popor” nu erau, însă, așa de inocente precum lăsa să se creadă Ilie Radu.

 

 

Mai exact, în cadrul acestor atribuții, acesta derulase acțiuni informativ-operative diverse. Printre acestea, identificarea și verificarea persoanelor de pe raza județului Botoșani care aderaseră sau intenționau să semneze scrisoarea trimisă de Paul Goma Conferinței de la Belgrad.

 

Iar acțiunea lui Ilie Radu nu fusese una doar de fațadă, ci dăduse și rezultate. Astfel, au fost identificate opt persoane ”care au comentat favorabil și au exprimat acordul față de cele întreprinse” de Paul Goma.

 

 

Opt scrisori, un singur autor

 

Și asta nu era tot. A mai adus în vizorul Securității și alți suspecți, asta în timp ce demarase o acțiune pentru identificarea autorului a opt scrisori expediate de la Botoșani pe adresa lui Paul Goma.

 

Nu a durat mult și, datorită metodelor folosite de Ilie Radu, s-a reușit chiar identificarea mai multor persoane, asupra cărora s-au întreprins ”măsuri de prevenire a unor eventuale acte ostile din partea acestora”.

 

”În temeiul funcției îndeplinite, pârâtul (Ilie Radu, nota red.) a coordonat activitatea de supraveghere a mai multor persoane care au aderat sau și-au exprimat convingeri, au avut atitudini sau idei contrare regimului comunist, susținând convingerile exprimate de către dizidentul Paul Goma în scrisoarea trimisă în cadrul Conferinței de la Belgrad. Astfel, ofițeri din cadrul Direcției Inspectoratului Județean Botoșani, condusă de către pârât (Ilie Radu, nota red.), au desfășurat activități de identificare a autorului a 8 scrisori expediate la 3.04.1977 pe adresa lui Paul Goma, prin care o persoană anonimă își exprima adeziunea la acțiunile întreprinse de acesta”.

 

 

A fost găsit ”dușmanul poporului”: Juristul din Botoșani

 

Au fost mobilizate numeroase surse și resurse ale Securității. A fost verificat ”îndeaproape” un ”jurist de profesie” urmărit ”cu prioritate”. Se pare că juristul era cunoscut prin opiniile sale contrare regimului și ”aderent al ideilor și opiniilor liber exprimate” de către unii deja condamnați pentru atitudini contrare regimului și recunoscuți în medii restrânse ca fiind dizidenți ai regimului comunist.




 

Potrivit cercetărilor CNSAS, rezultă că, în cadrul acțiunilor de urmărire, nu doar că s-a adus atingere libertății de asociere, de expresie a convingerilor sociale, economice, politice și religioase, dar chiar ”le-au pus în pericol viața și sănătatea, cunoscute fiind cazurile în care persoanele au manifestat atitudini contrare regimului au avut prejudicii materiale și morale serioase”.

 

Concluzia CNSAS în fața instanței era clară: Ilie Radu a avut calitatea de ofițer al Securității și a desfășurat activități prin care ”a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, pentru a fi reținută calitatea de lucrător al Securității”.

 

 

Noiembrie 1977, Paris: ”Faţă de românii care eram până acum cred că s-a făcut un mic pas înainte”

 

În ziua de 17 noiembrie 1977, Paul Goma dă un nou interviu la Vocea Americii, de data aceasta din Paris. Același Mircea Carp îl întreabă din nou despre soarta celor care s-au solidarizat cu acțiunea de la București. Ce s-a întâmplat cu semnatarii Scrisorii, ”opt la început, 200 până la urmă”.

 

”Acum încerc cu prietenul meu din Paris, care m-a ajutat foarte mult a face cunoscută mişcarea noastră, să reconstituim şi să vedem ce s-a întâmplat cu fiecare, pentru că, sigur că eu fiind ceva mai cunoscut, am putut să obţin o viză turistică. (…) Nu ştiu şi trebuie să aflăm ce s-a întâmplat cu unii dintre semnatarii care, ştiu eu, erau din Ploieşti, erau din Suceava sau cine ştie de unde. Şi asta vrem să facem şi dăm publicităţii o listă cu persoanele de care nu ştim că ar fi intrat sau că ar fi ieşit, de care nu ştim nimic, în legătură cu care aşteptăm să aflăm veşti”, răspunde Paul Goma.

 

 

 

S-a schimbat ceva în România? Acțiunea lui Goma și a susținătorilor săi a influenţat în vreun fel situaţia din țară? Goma este convins că actul de curaj a avut efect în România, chiar dacă s-a făcut doar ”un mic pas înainte”.

 

”Nu ştiu dacă au influenţat situaţia din România în sens de a o face mai bună. Cred că invers, deocamdată. Dar faptul că oamenii şi-au dat seama că se poate să te plângi, că se poate să spui adevărul fără să se întâmple foarte mare lucru, în afară de, ştiu eu, o arestare, cu care noi suntem oarecum obişnuiţi, totuşi, cred că este un câştig. În continuare nu ne putem compara cu cehii, cu polonezii, dar faţă de românii care eram până acum cred că s-a făcut un mic pas înainte”, spunea Paul Goma în 17 noiembrie 1977.

 

Cert este că, în anul 1977, Ceaușescu s-a speriat nu doar de scrisoarea lui Goma adresată Conferinței de la Belgrad, ci mai ales de impactul pe care cuvintele scriitorului l-a avut în toate colțurile țării. Până la Botoșani.

 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
”Școala” de genii, locul din Botoșani care a dat țării minți luminate, de la academicieni la scriitori și pictori: Am devenit profesor, poate şi datorită acestei pregătiri iniţiale
Lumea academică este în doliu. Unul dintre cei mai mari lingviști ai țării - absolvent al unei școli botoșănene - a trecut la cele veșnice.
S-a stins un medic botoșănean - Trei generații, trei oameni de valoare, trei povești impresionante de viață - FOTO
O veste tristă ne-a reamintit povestea fascinantă a unei familii de botoșăneni. Un preot și doi medici, destine de excepție, care au scris istorie în teologie și în medicină.
Povestea unei spargeri cu autori neidentificați nici după 20 de ani și un obiect care leagă aproape misterios trei familii cu blazon
Un loc din nordul județului Botoșani are o poveste incredibilă, ce poate deveni oricând subiectul unui film documentar cu accente dramatice pe destinul unei familii care a dat țării politicieni de primă mână, scriitori de excepție, artiști și încă mulți oameni destoinici.
În căutarea bradului sădit de Iorga, martorul care s-a întors la Ipoteşti şi a murit în ziua comemorării lui Eminescu – GALERIE FOTO
A fost secretarul particular al lui Nicolae Iorga. Profesor la clasa palatină, unde învăța viitorul rege Mihai. A scris sute de studii și a semnat cărți ce s-au bucurat în timp de aprecierea multor oameni de seamă. Înainte de a muri a revenit la Ipotești, în căutarea bradului argintiu.
Cum îl sărbătoreau botoșănenii pe Enescu acum 90 de ani, o întâlnire emoționantă între un copil și un geniu al muzicii - FOTO               
După aproape un secol, Botoșanii nu mai au aproape nimic din gloria orașului de odinioară. Parfumul fostelor grădini ce concurau cu cele ale marilor capitale europene, casele modelate în linii arhitectonice care mai păstrează și astăzi, chiar în ruină fiind, parfumul de epocă, oamenii pentru care arta însemna mai mult decât colecții de fotografii lângă monumente suferinde... 
INTERVIU - Alexandru Hriscu și Botoșaniul de odinioară: Există o lipsă de patriotism local și o indiferență crasă la nivelul autorităților care ar trebui să se ocupe de patrimoniul orașului
”Această pagină tratează file din istoria vizuală și documentară a oraşului Botoşani din diferite surse documentare online sau offline. Pentru amintirea vremurilor trecute, tuturor botoșănenilor de pretutindeni”. Este descrierea uneia dintre cele mai urmărite și îndrăgite pagini din mediul virtual, Botoșaniul de odinioară.
În martie 1990 a aplanat conflictul de la Târgu Mureş, botoşăneanul lăudat de Vasile Milea care i-a refuzat pe ruşi şi l-a înfruntat de Iliescu
Erou sau ”personaj coleric”? Militar de carieră sau un simplu supus? Curajos sau dornic de afirmare? Poate că nici un alt general al Armatei Române nu a fost atât de controversat ca acest botoșănean care, dincolo de gradele militare, s-a bucurat și de distincții civile precum titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.
Un oraș la limita supraviețuirii: Industria glorioasă transformată în ruine, abandonată sau fărâmițată în doar câțiva ani
Locul care în urmă cu jumătate de secol producea utilaje și echipamente căutate în întreaga lume se mai mândrește, în anul de grație 2021, doar cu titlul de oraș cu cel mai curat aer din România.
Mințile luminate care au făcut istorie: Primul doctor în medicină din Moldova, botoșăneanul care a luptat cu varicela și a învins holera
În urmă cu 100, chiar 200 de ani, Botoșanii aveau parte de oameni cultivați, străluciți, îndrăzneți. Oameni care au luptat cu molime dintre cele mai cumplite și le-au învins.
Loading...
Kilometrul zero al culturii naționale, locul din Botoșani pe care comuniștii voiau să îl declare ”rezervație de arhitectură urbană” – GALERIE FOTO
Locul nașterii poetului Mihai Eminescu. Biserica în care a fost botezat Mihai Eminescu. Vechi străzi de promenadă, clădiri care poartă în ziduri neștiute povești de dragoste sau secretele niciodată aflate ale comercianților de tot soiul. Un ansamblu urban unic în Moldova, o bogăție ignorată și abandonată astăzi.
”Copilul etern” al teatrului românesc a jucat pe scena de la Botoșani: A fost o perioadă fericită din viața mea / Îmi plăceau oamenii care umpleau până la refuz sălile de spectacol GALERIE FOTO
I se spune actrița-veselie, actrița-poveste. Însă, mai presus de toate, este ”copilul etern” al teatrului românesc. În acest an împlinește 80 de ani de viață, un destin de excepție, o carieră dedicată artei, o călătorie de șase decenii care a cotit, o vreme, și către Botoșani.
Cum petrecea Paștile anticomunistul condamnat la moarte și executat de Securitate la Botoșani / De ce americanii nu au mai ajuns niciodată
Condamnat la moarte de comuniști, s-a predat singur la Securitate, pentru a-și proteja familia. Folosit ca agent dublu, i-a trădat pe comuniști și s-a alăturat iarăși Rezistenței din munți. Prins din nou, a fost condamnat fără proces și împușcat pe poligonul Penitenciarului Botoșani.
Fostul director de la Europa Liberă, mărturisiri despre ”Botoșanii copilăriei mele”: Ne lumina și ne sfințea doar poezia lui Eminescu – GALERIE FOTO
”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!” Sunt cuvintele pe care părinții și bunicii noștri le-au ascultat ani la rând, cu urechea lipită de aparatul de radio, prin vocea celebră de la Vocea Americii sau Europa Liberă. Într-o vreme în care acest gest - ascultarea celor două posturi de radio - te putea duce în pușcăria comunistă...
Rana de pe obrazul Orașului Geniilor: Destinul dureros al casei care se prăbușește sub ochii noștri – GALERIE FOTO
În mijlocul orașului care a dat țării cel mai mare istoric și savant, o casă rezistă de mai bine de două secole, parcă anume spre a ne aminti că, acolo unde rădăcinile putrezesc, tulpina rămâne fără viață iar rodul se usucă și cade.  
Loading...
”Pe cine invităm la video” - Mineriada și botoșănenii, secvența care a făcut carieră: Ne dăm foc la toate autobuzele, asta a fost înţelegerea - FOTO&VIDEO
Greva minerilor din Lupeni, care în urmă cu o săptămână s-au blocat în subteran, a declanșat un adevărat remember istoric, televiziunile naționale întrecându-se în a redifuza imaginile care au îngrozit lumea la mijlocul anului 1990.
Nepoata lui Sadoveanu a debutat pe scena de la Botoșani, povestea unui interviu care a durat 500 de kilometri: S-a năpustit asupra mea să mă felicite și a refuzat să coboare
S-a bucurat de gloria lui, dar a și suferit după moartea scriitorului, când comuniștii nu au vrut să o mai știe în țară. O carieră în teatru începută la Botoșani, care continuă și astăzi, după zeci de ani de străinătate.
Tânărul Ceaușescu pe scena Teatrului ”Mihai Eminescu”, spectacolul ”monumental” care a adunat toată suflarea artistică a orașului - FOTO
În ianuarie 1978, Nicolae Ceaușescu împlinea 60 de ani de viață și nu mai puțin de 45 de ani de activitate revoluționară. De 11 ani conducea Partidul Comunist și ducea România ”pe cele mai înalte culmi ale socialismului”.
Cum arătau mătușile lui Eminescu și cum îl descrie pe Mihai chiar fratele său: Când râdea, râdea cu mare poftă, râs sincer – GALERIE FOTO
Sărăcia Botoșanilor, atât de des invocată în rapoarte, studii, statistici, nu ține doar de lipsa banilor, a investitorilor, a locurilor de muncă. Ci mai ales de lipsa de perspectivă atunci când vine vorba de a dezvolta și promova ceea ce există deja.
”Steaua sus răsare, Ceaușescu moare”: Cum au trăit botoșănenii primele ore ale libertății, copilul care își dădea sângele pentru răniți și botoșăneanul care și-a urcat familia pe clădirea Teatrului
1989. Până pe 21 decembrie, la Timișoara muriseră deja 73 de oameni, alți aproape 300 erau răniți. Pe 22 decembrie, la ora 12.08, cuplul Ceaușescu fuge. Până la decolarea elicopterului cu cei doi dictatori, la București muriseră 49 de oameni, alți 600 sunt răniți. Nici o persoană nu a fost oficial acuzată până în prezent de comiterea unor acte de terorism în cadrul revoluției din 1989.
Povestea maicii Atanasia, alungată din Agafton: A muncit în fabrică, a îngrijit bolnavii, apoi s-a întors să moară Acasă
Într-o zi de 11 decembrie închidea ochii pentru veșnicie o măicuță pentru care viața fusese nu doar o luptă, ci o mărturisire. Rugăciunea continuă, munca cinstită și iubirea de aproapele i-au fost crez și hrană pentru suflet.
Sondaj
Credeți că se vor termina la timp lucrările la drumul Botoșani - Târgu-Frumos, adică la data de 12 mai 2023?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Fiecare antrenor are calitățile lui. Eu pe cei pe care-i aduc încerc să găsesc ceva special. Cred că am nimerit multe lucruri la Mihai, îmi place mult cum relaționează cu jucătorii, că vrea să avem posesie. Eu cer spectacol ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9454 lei
USD
Dolarul SUA
4.8344 lei
CHF
Francul elveţian
4.9860 lei
GBP
Lira sterlină
5.7743 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.5733 lei
XAU
Gramul de aur
274.3444 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2509 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2073 lei
AUD
Dolarul Australian
3.2863 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.7087 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1997 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6647 lei
Vremea
astăzi
Botosani
20.4 o C
Dorohoi
19.0 o C
Bucecea
19.8 o C
Darabani
18.5 o C
Saveni
19.3 o C
Ştefăneşti
16.9 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.