Botoşanii de altădată
”Aşa a debutat Enescu în viaţa mea, cu un unu la muzică, în cea de-a doua clasă a Liceului Laurian”

Cu greu ne putem imagina astăzi că pe scândura Teatrului Mihai Eminescu din Botoşani au jucat Calboreanu, Birlic, Tănase, Vraca, Bulandra. Că pe scena micului oraş moldav au urcat pentru a cânta Enescu, pentru a conferenţia Iorga.

În anul 1927, de pildă, pe 6 şi 7 martie, botoşănenii au aplaudat îndelung prezenţa lui George Enescu. Concertul a avut loc la Teatrul ”Mihai Eminescu”.

 

O personalitate care fascina pe marile scene ale lumii, un compozitor aclamat, un pianist care umplea săli în Europa și îndepărtate Americi. Însă nicăieri nu era ca acasă, la Botoșani. Aici, Enescu simțea forța pe care i-o dă pământul natal, se hrănea cu energia țăranilor pe care atât de mult i-a iubit.

 

Ziarul „Informatorul” scria în legătură cu marele violonist: „Botoşănenii au ştiut întotdeauna să dovedească că înţeleg arta şi preţuiesc pe artişti şi asta tocmai prin deosebirea cu care ştiu să-şi manifeste entuziasmul şi admiraţia pentru cei merituoşi şi indiferenţa pentru ceilalţi. (...) Să dovedim că ştim a răsplăti pe marii români care duc pretutindeni fala neamului şi prin activitatea lor superioară înnobilează numele de român”. (Informatorul din 6 martie 1927)

 

În acelaşi număr al „Informatorului” aflăm că Enescu a interpretat la Botoşani opera ale marilor muzicieni I. S. Bach, E. Isaye, Mozart, Beethoven, Kreisler, Ravel, Haendel.

 

”N-a fost o sărbătoare mai mare în Botoşani, ca acea de la şase Martie. Cei care l-au auzit în dese rânduri pe Enescu, prietenii lui chiar, n-au putut să prevadă perfecţiunea la care a ajuns astăzi interpretarea mai mult decât sublimă a maestrului”, rostea mai târziu Christian Ciomac.

 

”Astăzi Enescu nu mai este acel virtuos, care învinge toate greutăţile tehnice ale vioarei, acel virtuos care pune inima generoasă în serviciul interpretaţiunei; astăzi maestrul se ridică peste toate aceste remarcabile însuşiri, pentru a adăoga şi pe aceea a unei priceperi, a unei concepţiuni superioare de artă. O bucată de muzică intrepretată de Enescu, n-are numai farmecul unei clarităţi impecabile, a unei nuanţări admirabile, a unui sentiment de o distincţiune excepţională, ci ea este transformată, revoluţionată şi apoi redată în aşa fel, că gândul cel mai ascuns din inima autorului îşi găseşte expresiunea distinctă şi simţită”, scria în Libertatea din 12 martie Christian Ciomac.

 

O sinceră prietenie s-a legat, în acel timp, între George Enescu şi Christian Ciomac, celui din urmă îi şi datorăm, de altfel, minunate cronici de muzică şi teatru consemnate în vreme. În casa lui Ciomac, marele Enescu poposea de câte ori avea concerte sau conferinţe la Botoşani.

 

Aparţinând comunităţii armene din Botoşani, Christian Ciomac a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti, fiind o vreme şi primar al urbei Botoşani (1928-1929), dar şi senator de Botoşani.

 

Prietenia cu George Enescu venea, în special, în urma relaţiei pe care compozitorul o avea cu fratele lui Christian, şi anume Emanoil Ciomac. Prestigios cronicar, critic muzical și muzicolog, cu studii muzicale la Conservatorul din Iași și la Conservatorul de Muzică din Leipzig, Emanoil Ciomac este cel care a tradus libretul operei Oedip despre care Enescu spunea că este cea mai bună traducere și singura valabilă.

 

Un consecvent consumator de artă, Christian Ciomac s-a dovedit a fi, până la urmă, un excelent cronicar al evenimentelor care se petreceau în Botoșaniul interbelic.

 

„În domeniul muzicei, al artei cele mai complicate, mai subtile, mai de tradiţie, i-a fost dat românimei să numere pe marele maestru, de două ori mai scump nouă, căci este şi moldovan, pe George Enescu, nume de aur ce va fi scris în cartea de glorie a renaşterei poporului nostru. Eminescu în literatură, Gigorescu în pictură, Enescu în muzică, iată cele trei coloane de granit – îndrumători şi înfăptuitori – ale templului de artă românească, semn de înaltă civilizaţie universală, în numele căruia poporul românesc îşi poate lua loc de cinste în areopagul de superioară umanitate a tuturor neamurilor”, scria Christian Ciomac.

 

În pagina dedicată lui George Enescu, în „Informatorul”, Christian Ciomac publică şi câteva amintiri legate de talentul interpretativ al compozitorului născut la Liveni:

 

„Eram în clasa a doua de liceu, când se anunţă un concert de vioară al copilului – absolvent al conservatorului de Viena – Enescu, băietul lui conu Costache de la Dumeni, bré! Ţin minte parcă ar fi fost ieri. În vechea aulă a Liceului „Laurian” pe estradă, apare un romănaş, zburlit şi încruntat. Cocoanele mari, din elita Botoşanilor, în frunte cu adânc înţelegătoarea ’ntr-ale muzicei, D-na. Eleonora Ciolac, patronau şi încurajau din răsputeri micuţul. Micuţul însă era artist mare, şi puţin se sinchisea!

 

A pus mâna bărbăteşte pe arcuş, şi a cântat… Şi ce frumos a cântat! Ultima bucată de pe program Zigeunerweisen, a lui Sarasate, mi s’a părut ceva coborât din cer; toată noaptea aria populară mi-a şoptit în ureche…

 

A doua zi ora de muzică cu Fleury! Nu ştiu ce comedie îi spun á propos de concert, în comparaţie cu înalta lui vocaţiune şi mă pomenesc cu o teribilă tiradă: „Idiota şi prostuleanca, ti şporlesc afară, pe un an de zile, ai noroc că-ţi cunoscut pe tat’tu… mă ţi pus una la conduita şi una pi trimestru”,  şi aşa a debutat Enescu în viaţa mea, cu un unu la muzică pe trimestrul al II-lea, în cea de-a doua clasă a Liceului „Laurian”… Era prin 1894…

 

Şi timpul a curs… Iată-mă student la Bucureşti, la drept şi litere… Cu un coleg al meu Gociu, de la Liceul Internat. Ciorsăiam sinistru, concertul de Mendelsohn, eu din scripcă, el din piano. Când nu mergea cu arcuşul cântam din gură, şi când nu răspundeau clapele, Ticuţă făcea ca trombonu. Dar ne plăcea grozav… Seri după seri îi trăgeam… Scăpam de octave şi ne încâlciam în arpegii; treceam de arpegii o picniam în duble coarde… Dar era bine! Într’o bună dimineaţă întră Gociu aferat!

 

Măăă! Enescu cântă concertul de Mendelsohn! Fuga la bilete şi iată-ne la Atheneu stalul al… treilea, cam în fund. Şi începe maestru ca în basme… După atacul octavelor, mi se pune un nod în gât teribil, mă uit la Gociu: intrase până în urechi în fotoliu… După partea întâi începe cantilena din Andante,… Gociu suflă nasu, dar trece repede batista pe la ochi; nodul meu la gât să plesnească… S’a terminat… N’am aplaudat… Braţ la braţ ne-am dus, tăcuţi, acasă. Am luat notele şi le-am aruncat sub pat… Gociu a închis pianul cu cheia. De atunci n’am mai cântat concertul de Mendelsohn…

 

Şi iată-mă soldat! Nişte mascarale la Comănduirea pieţei Bucureşti, lucru mare! Cel puţin de două ori pe lună mă alegiam cu căptuşala

 

Profesorul de muzică Fleury, francez la origine, refugiat, nu reuşise încă să vorbească bine în limba română – n.a. de la manta tăiată, carâmbii de la cizme spintecaţi, matasa de la capelă ferfeniţă… Concertele simfonice se ţineau Duminica după masă la Atheneu. Şi iată pe program divinul concert al lui Beethoven, solist George Enescu, acompaniat de orchestra Ministerului de instrucţiune. Cu mantaua sfâşiată, cu gustul amar al înjurăturilor gratuite, m’am strecurat hoţeşte la concert. Ce splendoare! Ce sărbătoare!

 

În educaţia sufletului meu, în propăvăduirea filosofiei cele bune a vieţii, nu ştiu dacă zecile de volume, ce tociam, şi cele câteva duzini de profesori ce înghiţisem au făcut pe jumătate, cât acel infinit de dulce şi de sfânt concert, al lui Beethoven. Şi aşa cu cei patru ani de studenţie la Bucureşti, picătură cu picătură mi-am şlefuit fărămitura de diamant din adâncul ascuns al inimei mele, sfânta cuminecătură începând, de la maestrul cel bun, dela superbul George Enescu”.

 

loading...
După 30 de ani, despre ce a fost sau n-a fost la Botoșani: Nu vedeţi că ne schimbăm cu totul? Asta-i revoluţie, băieţi, ţineţi-vă bine!
După 30 de ani – Revoluția la Botoșani: Crăciun, colinde, colindători. Altă viață! Diferite persoane de la noi din oraș își fac autocritica…

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
După 30 de ani - Bancurile botoșănenilor despre Ceaușescu, concerte și spectacole, însemnări din comunismul întunecat: Ajutaţi-mă să mor!
Deşi astăzi pare un lucru neînsemnat, înainte de 1989 scrisul te putea duce direct în închisoare. Pentru că a consemna întâmplări care incriminau regimul însemna condamnare sigură.
Ceaușescu reales, CUM au trimis botoșănenii la București 1.700 de telegrame și povestea mașinii de scris: Ai grijă ce faci cu ea, cine scrie la ea, că intrăm la zdup - FOTO
Și înainte de 1989, procesul de votare era precedat de o campanie electorală. Însă ea se desfăşura sub alte reguli.
Ziua neagră din istoria Liceului Laurian: MARELE INCENDIU care a mistuit zeci de mii de cărți, dosare și drapelul școlii
Palatul Liceului Laurian adăpostea cea mai mare bibliotecă din orașul Botoșani din vremurile acelea.
Botoșănenii și Operațiunea 1111: Această experiență trebuie să ne îngrozească și să ne facă să luăm din vreme toate măsurile
A fost cea mai amplă acțiune de evacuare din istoria militară și civilă a României. A purtat numele de cod Operațiunea 1111 și a implicat întreaga suflare, de la șeful statului până la cel din urmă român.
MEMORIAL Enescu: Tovarășii au dărâmat și reconstruit casa, au pietruit drumul, dar nu au vrut să audă de parastas
În vreme ce Suceava şi Iaşi au construit teatre, săli de spectacole somptuoase, cinematografe, amfiteatre şi tot soiul de obiective menite să ridice calitatea vieţii şi nivelul de educaţie al cetăţenilor, botoşănenii au fost martori ai prăbuşirii.
MISTERUL ascuns din nordul Botoșanilor și cel mai mare proces din istoria României moderne, cu Titu Maiorescu avocat - GALERIE FOTO
Povestea începe în urmă cu aproape două secole și continuă și astăzi, prin pașii turiștilor care calcă nedumeriți pe un tărâm ce pare să nu mai aparțină nimănui.
Cea mai VECHE biserică din Botoşani: A fost înzestrată cu moşii, heleşteie şi mori şi o impresionantă necropolă
Este o mărturie a istoriei şi una dintre cele mai importante edificii din judeţul Botoşani.
PRIMUL spital construit la Botoşani: Toţi pacienţii erau trataţi gratis, indiferent de naţionalitate
Cea de-a doua unitate medicală, înfiinţată mulţi ani mai târziu în Botoşani, a fost Spitalul I.Mavromati.
„Dare la semn” – PRIMA competiţie sportivă organizată la Botoşani, pe un poligon improvizat din bariera Suliţa
De când fac botoşănenii sport? Răspunsul îl găsim în documentele arhivelor din august 1868, când a început să se practice tirul sub îndrumarea militarilor.
Loading...
Cea mai CUMPLITĂ epidemie care a îngenunchiat Botoşaniul: Mii de morţi în vara cu 51 de grade Celsius
Orașul Botoșani a suferit de-a lungul timpului crunt, însă puțini dintre contemporani cunosc episoadele în care orașul a sângerat efectiv și și-a jelit morții.
Prima „spiţărie” înfiinţaţă la Botoşani - Cea mai frumoasă şi solidă clădire din oraş
Cea dintâi farmacie din Botoşani, cunoscută sub numele de „şpiţărie”, a prins viaţă la finele secolului XVIII.
Fiul unui fost primar botoșănean asasinat politic: 5.000 de oameni au vrut să-l aducă la Botoșani
La Botoșani, în cartierul Bucovina există o alee cu numele tânărului ucis de comuniști. Era fiu de avocat iar tatăl său a fost pentru ceva timp primar interimar al orașului. Mai mult, a existat și o placă comemorativă în memoria sa care a fost… furată.
Oraşul Botoşani, „apanaj” al doamnelor Moldovei: Sume uriaşe de bani încasate de la botoşăneni pentru bunăstarea damelor
„Doamna Botoşaniului” încasa permanent sume uriaşe de bani fără să facă mai nimic pentru ţinutul în care îşi ducea existenţa.
Inima de odinioară a Botoşanilor – UNDE s-au înfiinţat şi CUM arătau primele pieţe ale oraşului
Fiind un centru comercial recunoscut cu secole în urmă, ca unul dintre cele mai puternice din Moldova, Botoşanii au avut locuri special amenajate în care să se vândă şi să se cumpere animale, produse industriale şi agricole. Acestea au fost pieţele şi iarmaroacele.
Loading...
Străzile de odinioară ale Botoşanilor: Înghesuială la modernizarea drumurilor pline de gropi ale oraşului
Până pe la 1820 nu s-a acordat nicio atenţie străzilor oraşului, care au apărut fără nicio cât de mică idee de sistematizare, de modernizare. Înguste, întortocheate, pline de praf în timpul secetos, pline de gropi cu apă şi desfundate în timpul ploilor, dădeau oraşului un aspect neplăcut, fapt remarcat, nu o singură dată, de cei ce păşeau pentru prima dată în oraş.
ISTORIA Parcului „Mihai Eminescu”: Grădina publică cu taxă la începuturi, teren de sport şi cu un grădinar problemă
Botoşanii, oraşul patriarhal de altădată, a fost numit adesea, pe drept cuvânt, oraş al grădinilor. Când, în veacul trecut şi începutul celui actual, boierii şi-au construit frumoasele lor case, în special în partea de vest a oraşului, au avut grijă să-şi amenajeze minunate parcuri cu ajutorilor grădinarilor unguri, italieni şi germani.
PRIMUL hotel construit la Botoşani: Eminescu a dat o petrecere acolo şi s-a îndrăgostit de o blondă
Primele hoteluri  au apărut în peisajul botoşănean la jumătatea secolului trecut.Odată cu creşterea economică a oraşului, s-a simţit nevoia unor localuri cu camere mobilate care să fie închiriate, de obicei cu ziua, numeroşilor călători sosiţi la noi în oraş.
Primele cafenele din Botoşaniul de odinioară: Localul de pe Unirii unde tinerii aveau interzis
Cu câteva secole în urmă, cafenelele ce  se găsesc astăzi la tot pasul au pătruns prima dată în orașul moldav. Erau locurile unde se putea bea cafea, se jucau table, cărți și zaruri, se putea servi şi ceva dulce dar se și fuma tutun turcesc, iar oamenii stăteau ceasuri bune la discuții.
Începuturile presei la Botoşani: PRIMA publicație botoșăneană pusă sub semnul întrebării
Presa, despre care se spune că este a patra putere într-un stat democrat, are la Botoșani o vechime apreciabilă și o valoare deosebită prin numărul mare de reviste și ziare apărute în perioada anilor 1866-1944, mai precis de-a lungul a 82 ani de existență. 
LEGENDA Morii de la Ionăşeni: Au botoşănencele astea un fel al lor care te prinde în lanţ. Şi-apoi fac din tine ce vor...
Pe sub labirintul de nuci bătrâni, coborâm la Stăuceni. Urmând şoseaua peste dealuri se deschide drumul care duce la Ionăşeni. Legenda spune, că sub umbra pădurilor bătrâne, a fost o moară…
Loading...
inpuff.ro%20
Sondaj
Mai mergeți să mâncați în restaurantele din Botoșani după controlul Protecției Consumatorilor?
Declaraţia zilei
„Un singur aspect aș dori să vă aduc în atenție. Numărul insuficient de locuri pentru copiii de vârstă antepreșcolară și anume pentru copiii de  0 -3 ani care la noi în oraș au la dispoziție doar trei clase, doar trei ...
starshiners.ro%20
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.7748 lei
USD
Dolarul SUA
4.4026 lei
CHF
Francul elveţian
4.4844 lei
GBP
Lira sterlină
5.7369 lei
JPY
100 de yeni japonezi
4.0060 lei
XAU
Gramul de aur
223.7158 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2491 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4271 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9596 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.3277 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1925 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6392 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.