Botoşanii de altădată
Agaftonul Domnului Eminescu: Plâng pentru vărul meu, că a avut o viaţă zbuciumată şi a murit de tânăr! - GALERIE FOTO

În cimitirul de la Agafton odihnesc astăzi maicile Olimpiada, Sofia, Fevronia, surorile Ralucăi Eminovici, mama poetului, dar și Xenia, verișoara lui Mihai.

A venit Domnul Eminescu

 

O istorie neprețuită, din păcate prea puțin cunoscută astăzi. Un pământ binecuvântat, căruia i se spune, de veacuri, Mănăstirea Păcii. Fără a străluci în aurite veșminte, fără să se acopere de pașii pelerinilor, năpăstuită de comuniști, cu chilii ce poartă și astăzi semnele unor vremuri cumplite, Mănăstirea Agafton păstrează colțul de Rai cultivat cu grijă de sufletele care au slujit aici de secole. Printre ele și cele ale mătușilor lui Mihai Eminescu.

 

În cimitirul de la Agafton odihnesc astăzi maicile Olimpiada, Sofia, Fevronia, surorile Ralucăi Eminovici, mama poetului, dar și Xenia, verișoara lui Mihai.

 

Chiar dacă prea puțin cunoscute, maicile de la Agafton au avut un rol important în formarea poetului născut la Botoșani pe 15 ianuarie 1850, mutat apoi cu familia în Ipoteștii de poveste.

 

 

Maica Olimpiada a fost o vreme și stareță a mănăstirii, fapt consemnat și pe crucea din cimitir: "Aici odihnește întru nădejdea învierii roaba lui Dumnezeu Schimonahia Olimpiada Iurașcu, stareță la Mănăstirea Agafton, între anii 1887 - 1902, mătușa poetului M. Eminescu. Veșnica ei pomenire!".

 

Mult le-a mai stat sufletul la dragul lor nepot. Pe care l-au învățat primele rugăciuni, apoi primele cântări bisericești. Întrebau mereu pe Raluca despre Mihai, așteptând înfrigurate vești despre sănătatea lui. Mai târziu, cu aproape evlavie, când poarta scârțâia îndelung și în pragul chiliilor apărea tânărul chipeș căruia lumea începea a-i zice Poetul, maicile rosteau cu sfială și smerenie: ”A venit Domnul Eminescu”.

 

 

Sora ”din lume” a monahiilor de la Agafton

 

Raluca nu a fost singura fată a lui Iurașcu rămasă în lume. Safta, sora Ralucăi, a fost căsătorită cu Dumitrache Velisar, un mic moșier din Bacău. Și-a lăsat și ea copila la mănăstire, pe Olga (cunoscută în călugărie cu numele Xenia).

 

Despre Safta lasă vorbă și memorii Matei, fratele poetului, atunci când oferă detalii cu privire la tabloul în ulei al mamei lui, care poate fi văzut ”la mătușa Fevronia, așezată într-o casă la Mănăstirea Agafton – Botoșani, unde se află și Xenia (Olga), fiica altei surori a mamii, Săftica”. Potrivit scrierilor Marianei Velisar-Codrescu, strănepoata Saftei Iurașcu, sora Ralucăi a trăit la Bacău, meleaguri pe care familia avea și un conac și moșie de 65 de fălci (la Fundeni).

 

”Când tata ne povestea despre Raluca Eminovici sau despre surorile ei, Olimpiada și Fevronia, devenite măicuțe la Mănăstirea Agafton, unde va merge și Xenia, nepoata lor, soră cu bunicul, noi cei mici credeam că ne spune povești. (…) Tata știa bine despre Agafton și cele două mătuși măicuțe, mai ales că a fost botezat chiar de Xenia”, scrie Mariana Velisar-Codrescu în cartea ”Povestea adevărată a străbunicilor Safta Iurașcu – Dumitrache Velisar”.

 

Știm din studiile de până astăzi că marele stolnic Iurașcu și-a dus la Agafton fiicele cele mari – Fevronia, Sonia și Olimpiada, urmându-le apoi Olga Velisar (Xenia), fiica Saftei.

 

La ele mergea des Mihai Eminescu. Lor le va oferi Mihai primul volum de poezii din 1883, carte ce a adus mare bucurie maicilor.

 

 

”Se spune că maica Fevronia îl ținea cu mare bucurie, mândră de nepot, și îl punea lângă Biblie sau Viețile sfinților. (…)”, dă mărturie Mariana Velisar-Codrescu

 

Mariana Velisar-Codrescu a transmis către muzeul din Ipotești acte care întregesc istoria familiei poetului botoșănean . În cartea amintită, autoarea oferă și confirmarea existenței actelor autentice în patrimoniul ipoteștean prin scrisoarea primită de la directorul de atunci al muzeului, Valentin Coșereanu: ”Îmi era cunoscută înrudirea familiei Velisar cu Iurașcu, dar grație Domniilor Voastre, fondul nostru documentar dispune acum și de înscrisuri autentice, eveniment unic și impresionant. Sunteți oricând bineveniți să vizitați Ipoteștii, ai cărui oaspeți de onoare vă rugăm să vă considerați”.

 

 

"De ce plângi, maică Xenia?”

 

Monahia Xenia Velisar (1852-1926) era, așadar, verișoara poetului Mihai Eminescu. A ajuns la Mănăstirea Agafton după ce mătușile sale, maici la mănăstire, au cerut-o de acasă. Mama ei era soră cu mama poetului Mihai Eminescu şi cu maicile Fevronia, Sofia şi Olimpiada Iuraşcu din Agafton.

 

Pe când copila avea zece ani, povestește arhimandrit Ioanichie Bălan în ”Patericul românesc”, a venit schimonahia Fevronia din mănăstire şi i-a spus mamei sale:

 

”- Soră, tu eşti săracă şi ai copii mulţi. Dă-ne nouă o fată s-o creştem, s-o facem călugăriţă, ca să se roage lui Dumnezeu pentru voi şi să fie moştenitoarea noastră în mănăstire.

- Cu bucurie, maică Fevronie. Îţi dau pe asta mai mare!”

 

(Monahia Xenia la Mănăstirea Agafton)

 

”Aşa a ajuns în mănăstire maica Xenia. Aici a fost crescută cu multă grijă în casa mătuşilor ei, învăţând de mică ascultarea, smerenia, cântarea bisericească şi sfânta rugăciune. Ajungând în vârstă, s-a făcut mireasă lui Hristos şi lăuda pe Dumnezeu ziua şi noaptea. Ucenicele ei spun că maica Xenia era din copilărie o fiică tăcută, retrasă şi iubitoare de linişte; se ruga mult, postea mereu şi avea darul lacrimilor”, povestește Ioanichie Bălan, care ne lasă mărturie un dialog tulburător:

 

”- De ce plângi, maică Xenia?, o întrebau ucenicele pe verișoara lui Mihai Eminescu.

- Plâng pentru vărul meu, că a avut o viaţă zbuciumată şi a murit de tânăr! Venea mereu pe la noi. Ne citea din cărţile lui, iar noi îi vorbeam de Dumnezeu şi îl îndemnam să se roage. De atunci îi fac regulat parastas la biserică”.

 

 

Agaftonul prin secole

 

Prin 1728, Ieromonahul Agafton a ales loc de schit în pădurile adânci din apropierea Botoşanilor, un schit care a fost populat, dintru început, doar de călugări. În 1803, mitropolitul Vaniamin Costache transforma Agaftonul în mănăstire de maici şi aduce monahii de la Văratic şi Agapia.

 

La Agafton mai vieţuiesc astăzi puține maici. În urmă cu 70 de ani, aici era un adevărat sat monahal, cu 300 de călugăriţe.

 

Însă Decretul 410 a mușcat cu cruzime din mănăstiri, iar Agaftonul nu  făcut excepție.

 

Monahiile au fost alungate, fiind sfătuite să intre in lume, să se angajeze şi să uite pentru totdeauna de Hristos. Au plecat prin lume, însă oamenii securității le-au urmărit peste tot, nu puţine fiind cele care au suferit cumplite încercări din pricina lor.

 

Comuniștii au înființat la Agafton, în anii 60, o anexă a CAP-ului şi apoi un cămin de bătrâni, mai mult bolnavi psihic.

 

Mai bine de patru decenii, maicile rămase în preajmă s-au luptat cu rătăcirile minţilor bolnavilor aduşi din toate părțile.

 

Abia după 1989 mănăstirea a început să dea semne de revenire la ceea ce fusese demult. Maicile care mai trăiau s-au întors de prin lume şi au luat-o de la capăt!

 

Astăzi, bătrâne și uitate parcă de lume, maicile își duc mai departe nevoința. Se roagă pentru noi și pentru Eminescu, cel care a iubit acest loc până în clipa cea de pe urmă.

 

Așa a lăsat mărturie preotul din ținutul Neamțului la care Poetul, greu bolnav, s-a spovedit: "Părinte, să mă îngropaţi la ţărmurile mării şi să fie într-o mănăstire de maici şi să ascult în fiecare seară, ca la Mănăstirea Agafton, cum cântă Lumină lină".

 

loading...
Zilele Eminescu la Ipotești, ediția ianuarie 2020: Poeți în dialog, invitați de seamă, Premiul Opus Primum - FOTO
Geniul de la Botoșani, vizite dese la Mănăstirea Agafton: De CINE era foarte apropiat

 

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google playdownload from apple store
”Steaua sus răsare, Ceaușescu moare”: Cum au trăit botoșănenii primele ore ale libertății, copilul care își dădea sângele pentru răniți și botoșăneanul care și-a urcat familia pe clădirea Teatrului
1989. Până pe 21 decembrie, la Timișoara muriseră deja 73 de oameni, alți aproape 300 erau răniți. Pe 22 decembrie, la ora 12.08, cuplul Ceaușescu fuge. Până la decolarea elicopterului cu cei doi dictatori, la București muriseră 49 de oameni, alți 600 sunt răniți. Nici o persoană nu a fost oficial acuzată până în prezent de comiterea unor acte de terorism în cadrul revoluției din 1989.
Povestea maicii Atanasia, alungată din Agafton: A muncit în fabrică, a îngrijit bolnavii, apoi s-a întors să moară Acasă
Într-o zi de 11 decembrie închidea ochii pentru veșnicie o măicuță pentru care viața fusese nu doar o luptă, ci o mărturisire. Rugăciunea continuă, munca cinstită și iubirea de aproapele i-au fost crez și hrană pentru suflet.
Ultimul primar necomunist al Botoșanilor: Ne-a lăsat Fata Moartă și o extraordinară lecție de demnitate
Într-un sfârșit de noiembrie 30 se stingea din viață, în urmă cu 75 de ani, unul dintre marii oameni ai Botoșanilor. Avea 55 de ani și trăise cât pentru zece vieți.
Istorie cu parfum de romanță: Pe lângă plopii fără soț cu Rița, fecioara cu ochii sprințari… - FOTO&VIDEO
Le-am ascultat de sute, de mii de ori. Ne-au înmiresmat viața, ne-au bucurat sau înlăcrimat inima. Prea puțin se știe, însă, că unele dintre celebrele romanțe pe versurile lui Eminescu, de pildă, au fost create chiar în timpul vieții Poetului, acum mai bine de 130 de ani.
Povestea mai puțin știută a ”novembriștilor” deportați la Botoșani și a șefului Miliției care a anunțat Revoluția cu o lună înainte: Stai dracului liniștit în banca ta, că oricum nu te prinde Crăciunul aici!
Astăzi se împlinesc 33 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov, din 15 noiembrie 1987. Revolta care a anunțat prăbușirea comunismului în România.
Botoșăneni hăituiți de Securitate din cauza unei scrisori: ”Trebuie să aflăm ce s-a întâmplat cu unii dintre semnatari”
Cei vizați ripostează și spun că, la Botoșani, nu și-au făcut decât datoria față de ”patrie și popor”. Și că tragerea lor la răspundere, după 1989, nu prea ar fi justificată: nu mai sunt membri de partid și nici nu se află în funcții publice.
PRESA liberă la Botoșani: Primul ziar independent cu bani de la ”Azur”, scriitorii-publiciști ba în plus, ba… în minus - FOTO
Continuăm în această săptămână, în rubrica Botoșanii de altădată, să aducem în atenție contribuțiile în domeniul presei botoșănene, fie că e vorba de creatori de ziar, fie că privim către cei care au încercat de-a lungul timpului o istorie a presei locale.
PRESA noastră: Eminescu aprecia ”smântâna inteligenţei literare” botoșănene, Ceaușescu lăuda Clopotul pentru ”mobilizarea şi antrenarea oamenilor muncii”
În urmă cu aproape 40 de ani, un jurnalist se întreba, într-un articol publicat în una dintre puținele reviste care circulau la acea vreme: ”Care este, totuși, cel mai vechi ziar din Botoșani?”.
AMICUL ȚĂRANILOR înmormântat la Eternitatea: Îmbrăca straie sărace și umbla pe drum cu toporul la brâu, ”o figură care va sta și în istorie” – FOTOGALERIE
Cu adevărat un personaj atipic al vremii sale. Intelectual, entuziast și patriot – uneori peste măsură -, scriitor, excelent avocat și, așa cum avea să îi rămână și faima, un prieten al celor necăjiți. 
Loading...
De la pojarnicii de ieri la pompierii de azi: Salvatori plătiți cu bani de la bogați, săracii ”să nu fie supăraţi la această dare”, pedepse cu amenzi sau 10 lovituri în fața casei
Astăzi, 13 septembrie, ne înclinăm cu respect în fața salvatorilor de vieți. Intră în foc, în apă, sub dărâmături. La înălțime sau în străfundul pământului, înfruntând intemperiile și dezastrele de tot soiul. În mijlocul oricărei nenorociri, prezența lor ne conferă siguranță, încredere, speranță. Ei sunt pompierii. Cărora le spunem astăzi La mulți ani!
De pe scena de la Botoșani la Ursul de Aur de la Berlin: Debutul meu n-a fost numai un eveniment, a fost o încântare, o vrajă – GALERIE FOTO
Avea doar 23 de ani când debuta pe scena de la Botoșani. Și astăzi, după aproape jumătate de secol, își amintește cu emoție rolurile, dar mai ales oamenii alături de care a jucat în micul oraș moldav.
Artistul care a pictat îngerii cu aureole negre și muza ”inspiratoare” care s-a călugărit: ”Pentru moldoveni e un mare câştig, pentru botoşăneni e o reală mândrie”
Botoșaniul deține tezaure inestimabile, dar și locuri care încă ne oferă povești, istorii, întâmplări. Prea puțin cunoscute, de prea puțini aflate.
Un general botoșănean se sinucide: Cazul era închis pentru oficialităţi. Pentru istorie nu există, însă, cazuri 'închise'
O dramă care, chiar dacă are în mijlocul ei un nume prea puțin cunoscut astăzi, poartă în spate o poveste ale cărei semnificații sunt mult mai importante decât par la prima vedere. Un nume care merită să fie cunoscut aici, la Botoșani.
Castelul de pe deal, ruina în care sătenii așteaptă să își aline bătrânețea: ”Erau oameni buni cu țăranii, tare buni” – FOTO & VIDEO
A trecut de un război, dar a fost devastat de sătenii care, în holul castelului, au aruncat în flăcări întreaga bibliotecă. Preluat de comuniști, apoi părăsit și ros de scurgerea nemiloasă a timpului, astăzi străjuiește dealurile ca o fantomă a unui trecut pe care îl mai povestesc doar bătrânii satului. Bătrâni care așteaptă să se petreacă ceea ce se zvonește de o vreme: că la castel se va înființa un azil de bătrâni…
Loading...
Securitatea lui Ceaușescu și intelectualii botoșăneni: ”Mi-am dat seama ce colegi am. Pentru un blid de linte te omoară” - FOTO
Când vorbim despre Securitate, gândul imediat merge către anii 50-60, cu odioasele arestări, torturi, hărțuiri, crime sau, nu de puține ori, reeducări și racolări ale celor care cedau în timpul anchetelor. Mai puțin s-a vorbit/scris despre Securitatea anilor ‘80.
Pustnicul fără biserică, atins de harul lui Dumnezeu: ”A trăit 100 de ani. Umbla desculț vara și iarna, vindeca bolnavii cu rugăciuni” – GALERIE FOTO
Istoria unui loc se construiește în secole, prin oamenii care o trăiesc. Pustnici sau simpli creștini, pelerini care bat cărările pe ploaie sau ninsoare, călugări care prin sfințenia lor tămăduiesc suferința semenilor.
Primele luni ale ocupației sovietice la Botoșani, ”Clopotul” scrie înflăcărat despre întâlnirea cu ”o nouă lume, cu o nouă mentalitate”
Primăvara anului 1944, Botoșani. Orașul după refugiu nu mai păstra nimic din parfumul grădinilor de odinioară, din farmecul străzilor colindate de trăsuri, nici măcar forfota vechiului târg pe care războaiele nu reușiseră să o potolească întru totul.
Povestea neștiută a primilor angajați ai Filarmonicii, directorul a făcut preinfarct, mărturii din prezent: Astăzi mi se pare o nebunie desăvârșită
Nebunia frumoasă a unor visători avea să le ofere botoșănenilor decenii întregi de muzică. Istoria a consemnat, de-a lungul vremii, succese și momente extraordinare, cu invitați celebri și un repertoriu pe măsură.
Ceaușescu supărat că poporul folosește prea mult detergent, MINUNEA din ogradă la care țăranii nu au renunțat nici astăzi
De luni bune, cuvinte precum dezinfecție, dezinfectant, spălat pe mâini, igienă, precauție sunt tot mai des folosite, fie că vorbim despre mediul familial, privat sau cel public (media sau rețele de socializare).
Fetița din necropola de la Mihălășeni, singurul caz de trepanaţie pe un craniu de copil din România
Copila a supravieţuit postoperator peste un an de zile. Cazul este unic în România și, se pare, și în zona balcanică, fiind consemnat în tratatele de istorie a medicinei.
Felicitari continuati cu asemenea articole destul de interesante si benefice chiar si pentru complectarea cunostintelor chiar elevilor in scoli .
12 ianuarie 2020, 16:43
Respect pentru articol si pt frumoasele teme alese!
12 ianuarie 2020, 08:59
melimeloparis.ro%20
astratex.ro
Sondaj
Doriți să vă vaccinați contra Covid-19?
Da
Încă nu m-am hotărât
Nu
Declaraţia zilei
”O astfel de lege trebuie gândită foarte bine și cu multă prudență, pentru a nu prejudicia în nici un fel drepturile și libertățile fundamentale ale românilor. Personal sunt de acord cu dumneavoastră, oamenii trebuie să fie ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.8838 lei
USD
Dolarul SUA
4.1118 lei
CHF
Francul elveţian
4.4060 lei
GBP
Lira sterlină
5.6917 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.7890 lei
XAU
Gramul de aur
223.8171 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2309 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3297 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1502 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.2419 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1852 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6568 lei
Vremea
astăzi
Botosani
-1.4 o C
Dorohoi
-1.2 o C
Bucecea
-1.8 o C
Darabani
0.0 o C
Saveni
-1.4 o C
Ştefăneşti
2.1 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2021 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.